Stephens castigase sase finale din sase si nu concepea sa o piarda pe a saptea. Intrata pe teren hotarata sa trimita inapoi toate mingile venite de la Simona Halep, americanca a putut mentine strategia pana la finalul setului al doilea.

In acel moment, cu un set dezavantaj si condusa cu un break in mansa secunda, Halep a facut pasul in fata.

Pe fondul scaderii fizice a adversarei, tradus atat ca deplasare pe teren, cat si la serviciu si precizie a loviturilor, Halep a inceput sa vina la fileu, a inceput sa loveasca spre linii. Nu putea castiga meciul trimitand inapoi lovituri mediocre. Antrenata la zid, Stephens ar fi trimis inapoi implacabil. Presiunea de la fileu pusa sa Halep i-a adus dubii majore americancei, iar mana ei a inceput sa tremure pentru ca nu stia la ce sa se mai astepte. 

Mutarea de strategie a lui Halep, atat pe plan tehnic cat si mental, dar si jocul sau mai constant, i-au adus trofeul suprem de la Roland Garros. Simona i-a aratat prin joc adversarei sale ca „you're my nigga”, desi minute bune ea fusese in acel rol ce parea ca se va intinde pana la final. 

Este un moment de referinta in tenisul si sportul romanesc.

Asteptam galeria foto speciala a WTA, asa cum s-a facut in 2014 atunci cand Sharapova, dopata cu meldonium, castiga finala din Franta contra lui Halep.

Asteptam al doilea titlu al Simonei. Ea nu mai este „eterna pierzatoare” a finalelor de Mare Slem, a facut un pas in fata si asta ar putea aduce mai multe performante de acest gen. Dar tot o „eterna pierzatoare” a fost si marea campioana Chris Evert, cea care a pierdut trei finale de Grand Slam inainte sa sparga gheata tot la Roland Garros.

Am intuit in urma cu ceva ani ca, daca ar fi sa fie, ea ar putea castiga primul titlu de Mare Slem pe zgura, si asa a fost. Abia acum le poate lua si pe celelalte. 

onlinesport.ro: Vadim Cusnarencu