Am citit cu destulă stupoare acest articol în care este citat Ministrul Energiei, Virgil Popescu, și o să spun și de ce. M-am uitat apoi și pe prețurile actuale la gaze naturale, să vedem cum sunt față de anul trecut. Cine m-a citit în 2020 și 2021 știe că am spus că va fi din ce în ce mai rău. Nu știu de ce și nu știu nici cum, pentru că nu pot vedea viitorul, dar aceasta este senzația, iar ceea ce se întâmplă pare să ducă exact în acea direcție, din păcate. Sau din fericire, pentru că în mod cert după va fi mai bine.
1. Dacă citiți articolul din likul de mai sus, spune așa dl. Popescu: plafonarea la 0,31 lei pe kilowatul de gaz natural, fără limită de consum, a fost făcută pentru că „există pensionari care stau în case mari, stau singuri și mai sunt case care nu sunt încă foarte bine eficientizate energetic din punct de vedere al anvelopării.”
2. Prospectarea de piață arată că prețul în 2021 la kilowatul de gaz natural era de 0,18 lei/KW atât la Engie, cât și la Enel.
3. Prospectarea de piață arată că prețul în 2022 la kilowatul de gaz natural este de 1,17 lei/KW la Engie și de 0,68 lei/KW la Enel. Am pus capturile la final de articol cu aceste prețuri, ca să rămână, cred că pe viitor vom mai discuta pe această temă.
4. Un calcul simplu arată că în 2022 Enel vinde kilowatul cu un preț de 3,7 ori mai mare față de 2021, iar Engie la un preț de 10 ori mai mare. Acestea sunt plafonate, grație pensionarilor, la 0,31 lei/kw.
O întrebare privind cifrele de mai sus, și pe care am adresat-o astăzi către Ministerul Energiei urmând să văd dacă răspund, este motivul pentru care Engie vinde cu preț dublu kilowatul de gaz natural, față de Enel. Care ar fi motivația și câți abonați casinici la gaze naturale are fiecare, în România? Aici vedem.
Guvernanții se gândesc la pensionari, ceea ce nu este rău. Însă, taxele sunt plătite de cei care muncesc. Cine mai stă la case sau apartamente încălzite pe gaz în afară de pensionari? În general, clasa medie. Care sunt cifrele clasei medii din România, câți oameni au centrale pe gaz? Asta nu se știe, nu se spune. Din burtă, eu cred că sunt minimum 500.000 de familii în clasa medie, adică poate în jur de 1,5 milioane de oameni, adică undeva la 8% din populația rezidentă acum în România. Aceștia sunt antreprenori cu firme mici sau angajați cu niște salarii mai mari, care încearcă să stea aici să o ducă decent, bine.
La acest moment, prețul gazului pentru consumatori a crescut de aproape două ori, de la 0,18 la cei 0,31 plafonați.
Ce se întâmpla dacă nu se stătea la mâna statului pentru plafonare și plăteam un preț de 6 ori mai mare la Enel sau de 10 ori mai mare la Engie? Un om care plătea 150 de lei pe lună în iarnă pentru încălzirea pe gaz din 2021 ar fi plătit 1.500 în 2022 la Engie și 900 de lei la Enel. Cei care locuiesc la case mai mari (150-200 de metri pătrați), oameni cu copii în general, clasa medie, plăteau în 2021 în jur de 600-900 de lei pe lună iarna, ceea ce ar fi dus în 2022-2023 la facturi lunare de 6.000-9.000 de lei la Engie și 3.200 - 5.400 de lei la Enel.
Se presupune că persoanele din clasa medie își permit să achite foarte ușor sau ușor din bugetul familiei câte 2.000 de euro pe lună timp de 5-6 luni pe an pentru utilități?
În România, gradul de aglomerare este cel mai mare din Europa, 45%. Adică 45% dintre români stau claie peste grămadă. Ce se va întâmpla când se va renunța la plafonări? Vom sta claie peste grămadă 95%.
Nu este nicio îndoială că cifrele neplafonate la utilități te dau afară din casă, nu mai poți susține. Și nu doar în România, ci și în Marea Britanie sau Germania unde devine scump inclusiv să locuiești acum la un apartament de bloc, nu la casă.
Actualele cifre la utilități, fără plafonări, nu ar fi suportabile pentru majoritatea populației, fie că vorbim de pensionari sau clasa medie sau alții. Factura neplafonată la curent poate fi de 1.000-1.200 de lei pe lună pentru cineva care plătea înainte 200 de lei pe lună, pentru aproximativ 300KW/lună, fiindcă acum un KW neplafonat la energie electrică este 4 lei neplafonat în loc de 0,70 de lei. La gaz, avem calculul mai sus.
Ce se poate întâmpla dacă nu se va mai sta la mâna statului, la un moment dat? Renunțăm la proprietate? Dăm casa către stat care ne poate lăsa să locuim în ea pe durata vieții cu prețuri preferențiale și suportabile la utilități ca să închiriem filme de la Netlfix?
Eu văd așa. Am avut Faza 1 (2020 - 2021) cu restricțiile și limitările impuse de guverne asupra libertăților oamenilor în numele pandemiei. Omul negru - Guvernul, Autoritatea - te punea să stai în casă, să ieși între anumite ore cu justificare în scris, să nu ai acces decât preferențial pe certificate verzi, să îți justifici starea se sănătate la locul de muncă, să te injectezi chiar dacă te temeai pentru efecte adverse, să te vaccinezi obligatoriu sau indirect prin șantaj. Acestea au funcționat o perioadă, dar au existat protestele permanente și din ce în ce mai mari, chiar dacă nemediatizate. Nu se mai putea și s-a oprit.
La acest moment s-a ajuns la Faza 2, la restricții și limitări autoimpuse (2022 - prezent). Prețuri mari la utilități, prețuri mari pentru transport, prețuri mari la alimente, inflație etc. Sunt de vină războiul, Gigel, Ionel, complicat, practic nu e nimeni de vină, cel puțin nu autorii restricțiilor impuse în prima fază din 2020-2021, care, iată, ajută, plafonează ca să poți sta încă în casă. Acum limitările sunt transferate către om și se disipă către alegerea fiecăruia. Însă, alegerea - nu trebuie uitat - este o consecință a unor factori ce impun limitarea. Cei care plătesc prețul nu au facut multe alegeri care au dus aici. Acești factori care impun indirect limitarea nu au fost și nu sunt inexorabili, nu vorbim despre un cutremur de pământ, ci despre creșterea concertată a costurilor de viață. Iar acestea duc la restricțiile autoimpuse cum ar fi schimbarea de locuință, schimbarea obiceiurilor de consum, schimbarea stilului de viață, amânarea de a naște un copil, pierderea locului de muncă și multe multe altele. Un stil de viață limitat, precum în Faza 1. Totul se dorește a fi mai static, stai în zona ta cât mai mult. Nu circulați.
În România, statul român a ras 42.000 de locuri de muncă în câteva luni după ce a decis impozitarea completă a contractelor part time (sursa Hotnews). În condițiile în care se declară că este nevoie de locuri de muncă. Se vorbește despre criza alimentară, iar în Olanda se vrea desființarea a peste 11.000 de ferme și reducerea șeptelurilor în cazul a alor peste 17.000 (sursa BBC). Care este logica? Iar aceste lucruri sunt doar câteva dintre cele care merg în același sens cam peste tot. Care pot fi consecințele? Să plângem în 2023 că nu avem de muncă și nici de mâncare și să fim mulțumiți că vom primi de la stat alimente pe card sau pe un certificat?
Vadim Cușnarencu
