Cel putin asa circula zvonurile in interiorul plutonului profesionist, zvonuri alimentate de victoria entuziasmanta a britanicului Chris Froome in etapa a 11-a din Turul Frantei, marti, in localitatea La Pierre-Saint-Martin.
Victoria lui Froome, purtatorul tricoului galben din Turul Frantei, a suscitat numeroare discutii si comentarii mai ales din cauza manierei in care a fost obtinuta.
O accelerare formidabila din partea britanicului, accelerare careia nu i-a facut fata niciun alt rutier. Nici macar micutul Nairo Quintana, un columbian antrenat la altitudine in desisurile Anzilor, nu a reusit sa-i raspunda.
Impresia generala din fata micilor ecrane a fost ca Froome avea un motor in loc de picioare. Frecventa ridicata de pedalare si ritmul impus de acesta au condus la aparitia unei teorii a conspiratiei cu privire la existenta unui motoras in butucul bicicletei acestuia.
Teoria motoraselor in biciclete nu este noua, aceasta datand din 2010 cand elvetianul Fabian Cancellara a fost acuzat de rivalii sai ca ar folosi o astfel de tehnologie pentru a domina Turul Flandrei.
In sustinerea teoriei lor, conspirationistii atrag atentia asupra unui filmulet cu Froome pe catararea Mont Ventoux in Turul Frantei 2014, una dintre cele mai grele din ciclism, si in care ritmul cardiac al britanicului nu a depasit 160 de batai pe minut in pofida efortului in crestere.
Aceasta in conditiile in care Froome are in fisa sa personala un record de 169 in ceea ce priveste pulsul sau, acesta fiind atins in timpul unui contratimp individual in Turul Spaniei 2011.
In alta ordine de idei, Uniunea Ciclista Internationala priveste cu rezerve teoria dopajului mecanic, desi nu o exclude din start.
Doar 19 biciclete provenind de la opt echipe diferite au fost verificat in Turul Frantei din acest an, inca nicio bicicleta nu a fost controlata din punct de vedere tehnic dupa etapa de marti seara castigata de Froome.
