Robertson fusese condus cu 5-1 de Mark Selby, dar ajunsese sa conduca 8-7. Finala s-a jucat in sistemul cel mai bun din 19 frameuri, astfel ca acela care ajungea primul la 10 castiga.

In frameul 16, Selby avea sansa de egalare la opt. A avut niste bile trimise gresit, dar si Robertson a gresit la randul sau. Revenit la masa in ultimul moment, Selby avea nevoie sa introduca tot pentru a castiga frameul 18 si a egala situatia.

A trimis bine si a ajuns la ultima bila, cea neagra. Aba a ramas in pozitie aproape ideala, un unghi putin incomod, dar fara a fi dificil. Bila neagra se afla la randul ei destul de aproape de buzunarul superior drept. Nu era o lovitura grea, nici una usoara, dar una de dat. Si, in mod cert, nu era o bila de lasat pe buzunar in caz de ratare, ceea ce s-a intamplat.

Selby s-a pus pe masa aratand din start ca nu sta bine, unghiul sau din corp si tac nu era bun. A lovit incet, bila neagra a lovit manta din plin si a ramas pe buzunar astfel incat Robertson sa vina la masa, sa o dea si sa ia frameul de 9-7.

Ratarea a fost ireala. O data pentru ca unghiul ales de Selby a aratat gresit si a fost gresit si a doua oara pentru ca bila neagra a fost lovita prea razant si a lovit prima manta in loc, in caz de ratare, sa o loveasca pe a doua si sa iasa de pe spatiul buzunarului. Acest aspect a fost descris si de Robertson dupa meci: "M-am mirat pentru ca la o astfel de pozitie tintesti manta mai indepartata, pentru ca bila sa se departeze daca nu intra. A sters-o prea mult, nu mi-a venit sa cred".

Selby a descris si el momentul: "Nu m-am simtit confortabil si increzator. A fost unul dintre acele jocuri in care nu iti iese nimic. Uneori simti ca nu poti rata nimic, dar in alte zile simti ca nu poti baga bilele in buzunar deloc. A fost una dintre acele zile".

"Nu as fi meritat sa castig", a mai spus Selby. "Am avut o saptamana slaba", a mai spus el, care s-a tarait sa ajunga in finala, acolo unde a jucat incostant la fel ca si in meciurile anterioare de la York.