Snooker

Marius Ancuta spune povestea tumultoasa a Revolutiei snookerului din Romania

Snookerul in Romania exista nu numai la televizor, ci si la mesele de joc. Comentatorul de snooker al Eurosport, Marius Ancuta (primul din dreapta in imagine), a vorbit cu fondatorul siteului onlinesport.ro, Vadim Cusnarencu, despre snookerul de ieri si azi din Romania. O poveste captivanta care incepe in 2002, din care aflam cum s-a infiintat tumultoasa Federatie de Snooker la presedintia onorifica a careia se afla generalul Stanculescu, unul dintre personajele cheie ale Revolutiei din 1989. Aflam, de asemenea, cum Romania a organizat o competitie majora de snooker, dar si posibilitatile pe care le au tinerii jucatori romani. O poveste care incepe destul de sumbru, plina de suisuri si coborasuri pe care Marius Ancuta le-a dus practic in spate, ani de zile de viata paralela cu un destin dedicat acestui sport si care, abia in 2009, pare a fi iesit la lumina, in sprijinul celor care conteaza cel mai mult: jucatorii.
Vadim Cusnarencu: Cum s-a nascut fenomenul snookerului in Romania? A dat Eurosport scanteia?

Marius Ancuta: La inceput am sa-ti spun cum a aparut Federatia Romana de Snooker. Prin 2002 postul Eurosport transmite din nou snooker si atunci vechea federatie romana de biliard s-a hotarat sa faca un campionat national. De fapt a fost un singur turneu, o singura etapa, un singur concurs. Conditiile nu erau neaparat improprii, dar era obositor. La acest campionat a aparut acest Dragos Cozmaciuc, un personaj simpatic. La vremea respectiva il stiam pe Sandi (n.r. Daniel Bontea), care era managerul unui club de snooker.

Concursul respectiv a fost castigat de Sandi, eu am iesit prin semifinale, iar la sfarsit Dragos Cozmaciuc s-a oferit sa ne faca el cinste. Marea majoritate a jucatorilor ne-am uitat ciudat unii la altii pentru ca nu-l cunosteam. In fine, s-a imprietenit cu noi, ne-a facut cinste.

Anul urmator se pare ca federatia nu prea a mai avut chef sa mai faca in 2003 turneul. Eurosport nu a mai transmis sezonul 2002/2003 si a revenit in 2003/2004. Evident ca in momentul in care au reinceput transmisiile interesul pentru snooker a crescut din nou, dar tot nu erau foarte multe mese.

Unde jucau cunoscatorii snooker? Cum a luat snookerul o forma organizata in Romania?

Am zis sa incepem sa ne jucam si noi. IDM-ul nu avea mese la acel moment si au adus imediat dupa finala castigata de Ronnie in 2004. Acest Dragos Cozmaciuc are un mare merit pentru ca a constituit Asociatia de Snooker din Romania (2004) si m-a pus vicepresedinte pe mine fara sa ma intrebe dar nici nu m-a deranjat ba chiar am fost frumos impresionat.

Dupa ce s-a constituit legal am incercat si am initiat o discutie cu Federatia Romana de Biliard. Le-am spus ca suntem cativa carora ne place snooker-ul si sa ne permita sa ne ocupam exclusiv de aceasta disciplina, ei organizand singurul turneu cand isi aduceau aminte, primavara si toamna. In cadrul federatiei se desfasurau concursuri de bila 8, bila 9, Carom, 14+1 si evident snooker, care era copilul sarac.

Ce a spus Federatia de Biliard? A fost deschisa ideii voastre?

Le-am propus acest lucru, iar raspunsul a fost transant, dur. “Cine sunteti voi? Nu ne intereseaza!”. Era greu de acceptat ca cineva sa vina si sa-ti ia din felie, chiar daca tu ai lasat felia sa-ti mucegaiasca. Am spus OK, asta este, mergem inainte. Am organizat turnee si 99 % acest Dragos Cozmaciuc s-a ocupat de organizarea de turnee pe plan local pentru ca federatia nu ne lasa in marile orase. Eu il mai ajutam asa trecator pe post, pentru ca Eurosport nu e trompeta nimanui. A incercat si federatia sa organizeze turnee de snooker in paralel, dar nu prea veneau jucatori.

Cum va desfasurati voi concursurile?

Noi plateam o taxa de participare la fiecare concurs si plateam masa de joc in mod egal. Din taxa de participare se plateau premiile. Cozmaciuc uneori cand nu eram 32 de jucatori punea de la el diferenta ca sa se ajunga la premiile stabilite. Inscrierea era de 50 lei. Se mai dadeau diplome si cupe, acestea din urma fiind cumparate din banii lui. El a jucat o data sau de doua ori si nu prea a facut puncte. Marele lui merit a fost capacitatea de organizare si atat. La un moment dat a zis 'hai sa facem federatie'!

Forma legala tot nu exista. Ce ati facut pentru a o obtine?

I-am spus ca nu putem face o federatie atat timp cat exista alta. Atunci am hotarat ca trebuie sa luam snooker-ul de la federatia initiala. Nu am sa dau numele celor care ne-au ajutat. Am apelat la persoanele respective pentru a se ajunge la ministru care atunci era presedintele ANS-ului.

Vorbim de perioada de dupa 2004, cand domnul Gheorghe de la PC era presedinte al ANS-ului. Multi oameni din sport incepusera sa indrageasca snooker-ul si pe unii i-a captivat. I-am spus ca vrem doar sa luam snooker-ul. In cele din urma ne-a spus ca nu se poate sa luam doar o ramura. Fie ne intelegem cu ei, fie vechea federatie dispare. Am spus ca nu vreau sa desfiintam nimic pentru ca astfel biliardul ramane in aer.

Totusi, erati cam legati de maini si de picioare...

Atunci ne-am apucat sa demonstram ANS-ului ca federatia nu avea activitate si culmea este ca ajutorul l-am primit tot din partea fostei federatii. Cand noi faceam turnee, presedintele Asociatiei Europene de Biliard si Snooker (EBSA)- Maxim Cassis,  a fost invitat sa vada ce activitate este in Romania si sa faca un curs de arbitraj. Eu si Dragos Cozmaciuc stiam ca federatia isi traieste ultimele zile. Cursul respectiv s-a tinut la Izvorani.

Ne-am dus si noi acolo sa discutam cu secretarul general al EBSA, Maxim Cassis. I-am spus ca daca vrea sa vorbeasca de snooker in Romania trebuie sa vorbeasca cu mine. La trei zile dupa ce a plecat acesta federatia a emis un comunicat prin care se spunea ca Romania va organiza CE pentru jucatori sub 19 ani la Bucuresti in a doua jumatate a lunii martie a anului 2006. Ei faceau totul pentru a demonstra autoritatilor ca au activitate.

Aveau capacitatea si interesul sa organizeze un astfel de concurs?

Dupa acest anunt care s-a facut in luna ianuarie 2006 i-am trimis un e-mail secretarului general al EBSA, iar acesta mi-a vorbit de angajamentul federatiei in organizarea acestui campionat. I-am spus apoi ca nu se va organiza nimic in Romania pentru ca “ei” nu stiu nimic despre si mai ales cum sa organizeze un astfel de campionat.

L-au organizat pana la urma? Ce au spus oficialii Asociatiei Europene de Biliad si Snooker despre aceste ‘balbaieli’?

M-a cautat atunci Maxim la inceputul lunii martie si mi-a spus ca am avut dreptate, federatia fiind incapabila sa organizeze respectiva competitie. M-a rugat sa-l ajut, dar i-am raspuns ca nu am statut. In cele din urma campionatul respectiv a fost dus in Letonia, unde exista o relatie aparte intre presedintele de acolo si EBSA.

V-a ajutat Maxim Cassis cu ceva concret?

L-am rugat pe Cassis apoi sa trimita o scrisoare catre ANS prin care sa povesteasca despre incapacitatea federatiei de a organiza acest campionat. S-a facut respectiva scrisoare si federatia de biliard a inceput procedura de desfiintare. Noi am plecat la Riga pentru CE sub 19 ani cu acceptul federatiei, pentru ca EBSA intervenise cu acea scrisoare. Cassis ne-a explicat(mie si lui Dragos Cozmaciuc) ca ajutandu-ne cu scrisoarea si mutarea competitiei la Riga ar cam fi miscarea noastra acum. Adica organizarea unei competitii si mai mari CE 2006.

Cu doar 2 luni inainte de start eram intr-un fel pusi in situatia de a oferi la randul nostru ajutorul celui ce ne ajutase. De ce spun asta pentru ca pozitia lui Maxim in cadrul EBSA ar fi putut depinde de acest posibil esec. Cei de la EBSA mizasera foarte mult pe Romania si erau oarecum descoperiti daca noi nu ne-am fi asumat organizarea CE editia 2006, ceea ce s-a si intamplat in cele din urma si a avut loc la Constanta. Si chiar a iesit bine-nu a fost un success dar repet a iesit bine.

Cum ai primit propunerea ca Romania sa organizeze din nou un Campionat European? Fusese deja un esec, nu ti-a fost frica de faptul ca ar mai putea fi inca unul, de data asta cu tine la carma?

Cat am stat o saptamana la Riga am incins telefonul, pe banii mei, incercand sa gasesc sponsori de a gazdui Campionatul European din iunie la Constanta. Am luat legatura cu rudele si cunoscutii mei politici sa ma ajute cu o locatie care sa fie aproape si de un aeroport, sa ma poata gazdui si sa mai si sprijine financiar. Am fost trimis la Sinaia. Era frumos, dar pentru o zi trebuia sa platim 5000 euro si noi aveam nevoie de 15 zile. La o alta locatie din Sinaia erau probleme de ordin tehnic si am renuntat.

Care a fost infrastructura necesara organizarii unei astfel de competitii in Romania? Mese, cheltuieli, locatie si asa mai departe? Cred ca a fost o aventura.

Trebuia sa achizitionam 16 mese, nu la pretul de pe piata, dar la preturi onorabile, mese care apoi erau vandute si banii recuperati. Ca o mica paranteza aveam niste bani bagati pe bursa. Cu o saptamana inainte am facut consiliu de familie cu sotia daca sa luam sau nu mesele. Am hotarat sa scot banii si sa cumpar mesele.

A fost vorba de cateva zeci de mii de euro. Am luat mesele, si la o saptamana a cazut bursa; dupa turneu am facut si un mic profit prin vanzarea meselor. Eu cu relatiile mele am realizat 85 % din acest turneu. Cozmaciuc a intervenit pe langa doamna Elena Francu pe care o cunostea si careia ii multumesc inca o data pentru sprijinul acordat atunci.

Cum a fost campionatul propriu-zis?

Revin la momentul 2006 cand s-a tinut Campionatul European la Constanta. Am avut 125 jucatori din strainatate, Asociatia de Snooker din Romania asumandu-si raspunderea pentru cazarea acestora si organizarea competitiei. Una peste alta, toata lumea mi-a recunoscut si mi-a multumit pentru organizare. Cu multi m-am intalnit in Polonia si mi-au spus ca a iesit mai bine decat in alte locuri.

De asemenea tin sa-i multumesc foarte mult domnului Octavian Belu, care ne-a ajutat enorm si fara dansul competitia nu s-ar mai fi desfasurat. Cu totul am avut 160 de persoane din afara tarii plus evident jucatorii romani. Pana la urma campionatul s-a desfasurat si a fost foarte bine.

Cum a ramas cu Federatia? Erati tot ‘in aer’.

Dupa acest moment am mers la ANS spunandu-le raspicat ca vrem federatie pentru ca am demonstrat ca se poate, salvand imaginea snooker-ului din Romania. Cert este ca un an mai tarziu, prin mai-iunie 2007, ne-au aprobat si dosarul ca sa devenim federatie de snooker. I-am spus atunci lui Dragos Cozmaciuc ca eu nu stau in aceasta activitate pe care o fac benevol si ca am activitatea mea la Eurosport si clinica de care trebuie sa ma ocup.

I-am spus atunci ca am doar pretentia-pentru tot ce facusem- sa fiu primul presedinte al federatiei. Ceea ce nu stiu cei din actual conducere este ca obtinusem acordul unui sponsor pentru mai multe turnee in Romania. Era o sponsorizare in valoare de 60.000 euro pentru doi ani, acestia fiind folositi si pentru sprijinirea tinerilor jucatori. Am primit sprijin si de la Consiliul Britanic, acestia angajandu-se sa acorde o bursa la Sheffield pentru cel mai bun tanar jucator din Romania.

Snooker la nivel organizat, ma refer  o locatie destinata exclusiv acestui sport, nu exista in Romania. S-a reusit asa ceva?

Da, in timpul acesta domnul Cozmaciuc s-a gandit sa faca un club de snooker. M-a abordat si pe mine sa ne asociem. I-am spus ca nu-mi permit financiar, nu-mi permit sa ma imprumut la banca pentru ca inca nu m-am redresat dupa realizarea clinicii.  A inceput o actiune personala, a facut fundatie pentru o constructie dar la un moment dat s-a oprit, iar banii trebuiau dati inapoi la banca. Apoi a luat legatura cu fostul presedinte al federatiei romane de karate, Francisc Toba, care nu stiu in ce masura l-a ajutat pe Cozmaciuc sa termine cladirea.

Dar acum de unde mese? Atunci a aparut un domn Paraschivescu, care am inteles ca a obtinut rezultate bune cu echipa de basket fete a clubului Olimpia. Dintr-o data avem doi karatisti si un baschetbalist. Si acum ma intorc iar. La Constanta isi face aparitia domnul Toba pe care mi l-a prezentat si care era imbracat intr-un sacou special facut pentru membrii Asociatiei de Snooker.

Ei urmau sa preia noua Federatia de Snooker ce urma sa se infiinteze, in sfarsit, legal

Dupa toate acestea, pe la mijlocul lui iulie 2007, il sun pe Dragos Cozmaciuc si il intreb despre decizia tribunalului. Imi spune ca presedinte o sa fie Francisc Toba. I-am spus la revedere, am plecat. Am intrerupt convorbirea civilizat si i-am spus ca nu ma mai intereseaza. Am stat de vorba si cu sotia, si cu doamna profesoara Mihaela Cristescu.

Dansa a intrat in legatura cu mine prin comentarii in 2004. Am ajuns la concluzia ca daca pot ajuta snooker-ul o pot face doar din interior. L-am sunat apoi pe Dragos si i-am spus ca accept propunerea lor de a fi vicepresedinte.

Cine erau practic noii oficiali ai Federatiei?

M-am intalnit cu viitoarea conducere a federatiei romane de snooker: Francis Toba, eu nu ma pun la socoteala, secretarul general C-tin Paraschivescu, antrenorul federal Dragos Cozmaciuc si presedintele de onoare Atanasie Stanculescu. Nu-l judec despre ce a facut la revolutie. De asta se ocupa tribunalul. Spun doar atat: 'domnule general mai intai rezolvati-va probleme personale si apoi veniti presedinte la o federatie care inca nu a fost patata cu nimic'!

Stanculescu presedinte de onoare la Federatia de Snooker? Imi suna a Ministrul Finantelor  de profesie inginer, primar de profesie doctor sau presedinte marinar, adica recalificari la locul de munca ‘a la Romania’...

De ce Stanculescu a fost numit presedinte de onoare al federatiei de snooker? Foarte simplu. Pentru ca se pare a fost seful domnului Toba si lucrurile aici merg pe prietenie. Deci sub o forma sau alta aceste increngaturi se mentin peste timp chiar si dupa revolutie.

Cand am mers la respectivul sponsor i-am spus ca nu sunt presedinte, iar el mi-a spus ca-mi da banii pentru snooker doar atunci cand voi ajunge presedinte. Mi-a parut rau pentru snooker-ul romanesc, dar nu am putut sa garantez pentru acei bani din pozitia de vicepresedinte.

Care este legatura ta activa cu snookerul, pe langa comentariul tv? Te perfectionezi in snooker,  joci, inveti?

Eu de un an de zile fac cursuri sa devin antrenor de snooker in Anglia. Din trei in trei luni merg acolo la teste. Si colegul meu de comentariu, Daniel Bontea, este un antrenor foarte bun. Sandi stie sa explice, sa joace. Sportul acesta este despre ce ai intre urechi si nu tine doar de mana.

Daca  nu intelegi limba natala a acestui joc, nu vei putea sa-l intelegi. Nu vreau nimic de la ei, dar vreau sa-i vad ca ajung pe calea pe care, nu spun eu ca trebuie mers, Doamne Fereste, spun altii ca trebuie sa se mearga. O spun englezii. Spre exemplu, campionul european la jucatori peste 40 ani, este un englez – Alain Trigg - care are in custodie jucatorii din Estonia, Lituania si Belarus, acestia pana acum trei ani neexistand practic. La noi jucatorii nu inteleg jocul pentru ca nu prea are cine sa-l explice.

Cum este cu competitiile de snooker in Romania? Au loc? Se joaca?

Suntem 14 oameni care am hotarat ca daca din acest an competitional nu se vor introduce premii noi nu mai participam. Intre 2007 si 2008 am participat acceptand sa ni se spuna ca e greu. Eu cand am acceptatfunctia de vicepresedinte, le-am promis un singur lucru, ca in slujba lor nu voi mai pune niciodata relatiile mele, ci doar in slujba snookerului. Chiar MTS-ul spune ca din taxa pe care o platesc jucatorii sa participle la turnee nu se pot da premii, dar  cum se pot cheltui acesti bani pentru cazarea oficialilor ?!

Federatia? Acum cadrul este foarte solid sau cel putin asa pare, macar aveti un for care va sustine si financiar la concursuri sau deplasari. Sau nu?

Federatia sta foarte bine. Anul trecut la CE eu, Marius Ancuta, mi-am platit singur deplasarea si cazarea. Mi s-a spus asa de catre federali: sa pun eu si pentru Sandi, care in paranteza fie spus a obtinut cel mai bun rezultat dintre jucatorii romani la un Open. A trecut un an si federalii nu mi-au dat nici acum banii. Nu stau in acei bani, dar asa ca sa intelegem atitudinea lor.

Mai spun doar atat: este greu sa aduni jucatori. Le-am si spus sa organizeze campionatul national cu inteligenta si sa nu se ia dupa alte sporturi pe care le-au practicat ei. Snooker-ul este la inceput in Romania si nu poti cere unui jucator sa scoata bani din buzunarul lui si sa se deplaseze de la Bucuresti la Baia Mare. Trebuie facute concursuri zonale si cluburile care le organizeaza sa fie sprijinite. Apoi sa fie luati primii 10 din fiecare zona geografica a tarii si asa facem tabloul de 32 pentru etapa finala de campionat national unde sa fie acordate si premii.

Exista talente, idel tinere, in Romania la snooker? Am putea spera si noi la un jucator pe care sa il vedem la Eurosport in direct la Sheffiled?

Ca sa descopar un jucator tip ‘Ronnie O'Sullivan’ in Romania eu trebuie sa-l atrag. Si intr-o prima faza il atrag pe parintele lui, caruia ii place snooker-ul, dar copilului daca nu-i place nu va sta foarte mult. Intr-o zi isi va pune intrebarea: 'pentru ce fac eu asta, ce viitor am'? Dragos Cozmaciuc chiar spunea ca cine are bani sa mearga in Main Tour, adica in circuitul mondial profesionist. Nu asa vom atrage tinerii jucatori.

In ceea ce priveste declaratia federatiei ca vom avea un jucator in circuitul mondial profesionist in urmatorii 10 ani, pot spune acum ca nici in zece mii de ani nu vom avea asa ceva. Jucatorii romani care nu mai participa pentru ca au fost dati afara din club spun asa: 'cei care ajung la conducerea federatiei  romane de biliard innebunesc, parca le ia Dumnezeu mintile'.

Aceasta este perceptia. Intr-o forma sau alta unii sunt semi-profesionisti si isi castiga mare parte traiul din acest joc de biliard si snooker. Ei stau de dimineata si pana seara in club. Macar si pentru acest lucru trebuie respectati.

Antrenorul meu de snooker a intrat recent in circuitul mondial profesionist si vrem sa deschidem un parteneriat de antrenorat pentru copii din Romania, acestia avand sansa sa mearga in Anglia si sa-si desavarseasca intelegerea jocului.

Cu ce sunt atrasi jucatorii romani actuali de top?

Jucatorii au nemultumirea ca nu sunt premii. Nimeni nu a cerut 10.000 euro dar vrem sa vedem interesul pentru jucatori. Federalii au impresia ca jucatorii exista pentru ca exista ei, dar este o intelegere falsa. Este tocmai invers, federalii exista prin existenta jucatorilor.

Noi am vorbit prima oara in iunie, iar acum din nou in octombrie. S-a mai schimbat ceva de atunci si pana acum?

In ultima vreme, ma bucura enorm schimbarea de optica a celor din conducerea federatiei. Au vazut ca lucrurile trebuie duse in alta directie decat cea pe care o alesesera la inceput. O foarte mica schimbare de atitudine si perceptia este astazi cu totul alta. Voi da un singur exemplu: La Cupa Romaniei RIN GRAND Hotel din aceasta vara (luna august) cu premii simbolice, dar premii s-au prezentat la start aproape 70 de jucatori. Spre comparatie la o etapa  de CN pana acum veneau nu mai mult de 30-35 de jucatori la toate categoriile de varsta. Cu atat mai laudabila este realizarea cu cat ne aflam in plina criza economica, financiara si mai nou politica. Asadar se poate. Ma bucur nespus ca am ajuns aici si doresc sa continuam pe aceasta cale.

Onlinesport: Vadim Cusnarencu



Marius Ancuta spune povestea tumultoasa a Revolutiei snookerului din Romania