Instanta suprema a dezbatut, luni, recursul procurorilor DNA în dosarul în care Tribunalul Bucuresti si Curtea de Apel Bucuresti au stabilit achitarea presedintelui Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), Dumitru Dragomir, a fiului acestuia, Bogdan Dragomir, a lui Gino Iorgulescu si a soferului LPF.

La termenul de luni al procesului, procurorul DNA a prezentat pe larg care sunt, în opinia acuzarii, erorile comise de instante atunci când i-au achitat pe cei patru.

Procurorul a aratat ca Tribunalul Bucuresti a apreciat ca probatoriul este insuficient pentru dovedirea acuzatiilor, subliniind ca aceasta argumentatie a instantei este nejustificata, întrucât probele dovedesc coruptia si spalarea de bani de care sunt acuzati inculpatii din acest dosar.

Totodata, procurorul a precizat ca documentele Garzii Financiare, dar si ale altor institutii, dovedesc actiunile celor patru.

O alta eroare comisa de tribunal ar fi, în opinia procurorului, aceea ca mentioneaza, în motivarea deciziei de achitare, faptul ca Adunarea Generala a LPF ar fi cerut si ar fi fost de acord cu contractul privind cumpararea terenului ce face obiectul acestei cauze, afirmatie "total neprobata". Procurorul a aratat ca instanta nu motiveaza aceasta afirmatie, iar la dosar nu exista niciun astfel de document.

DNA imputata tribunalului si sustinerea faptului ca Dumitru Dragomir ar fi fost mandatat de Adunarea Generala a LPF sa se ocupe de perfectarea contractului privind terenul respectiv.

Cu acelasi prilej, procurorul a aratat, din nou, ca nu exista un astfel de mandat depus la dosarul cauzei, precizând totodata ca tribunalul a pus pret pe declaratiile martorilor propusi de aparare si a eliminat declaratiile martorilor acuzarii.

Procurorul a întarit ideea, aratând ca LPF a dat un raspuns oficial la cererea DNA prin care a aratat ca nu va exista vreodata un mandat pentru ca Dragomir sa se ocupe de perfectarea contractului de vânzare-cuparare a terenului în cauza.

În legatura cu decizia de mentinere a achitarii date de Curtea de Apel Bucuresti, procurorul DNA a aratat ca din completul de judecata a facut parte si magistratul Viorica Costiniu, "care avea o problema foarte mare privind incompatibilitatea".

Procurorul a precizat ca acest judecator ar fi trebuit sa se abtina de la judecarea acestei cauze si ca DNA nu putea sa recurga la procedura recuzarii, nefiind parte în cauza. "Costiniu face afirmatii nejustificate. Noi niciodata nu am spus ca Dumitru Iacob este cel mai credibil martor. Trebuie sa observati ca si instantele pot comite erori", a mai aratat procurorul.

Acesta a precizat ca Dumitru Dragomir a încercat sa-si preconstituie probe atunci când, la Adunarea Generala din decembrie 2007, i-a pus pe reprezentantii acestei formatiuni sa reconfirme, printr-un document oficial, decizia prin care, în 2001, aceeasi AG l-a împuternicit pe Dragomir în legatura cu demersurile pentru achizitionarea terenului.

Procurorul a aratat ca nu întelege de ce trebuia reconfirmat un astfel de mandat si ca nu întelege de ce Dumitru Dragomir i-a pus la acel moment pe membrii AG sa mearga fiecare la notar si sa declare pe proprie raspundere ca el a fost mandatat în 2001 pentru demersurile privind achizitia terenului. "Dragomir nu se opreste aici cu preconstituirea de probe, ci se poate observa foarte clar, din stenograma Adunarii Generale din 12 decembrie 2007, cum Dumitru Dragomir le cere membrilor AG sa dea o declaratie la notar cum ca el a fost mandatat în 2001 pentru a se ocupa de achizitionarea acelui teren. (...) Cum e posibil ca soferului sa i se vânda o bucata de teren în continuarea celui achizitionat de LPF cu 60 de dolari, în vreme ce LPF-ului i s-a vândut cu 200 de dolari", a mai aratat magistratul DNA.

În consecinta, procurorul a cerut pedepse cu executare în cazul lui Dumitru Dragomir, pentru luare de mita, si al lui Gino Iorgulescu, pentru spalare de bani.

Totodata, el a cerut sa fie condamnati si fiul lui Dragomir, Bogdan Dragomir, precum si soferul LPF, Florin Badita.

În 5 mai 2008, Dumitru Dragomir a fost trimis în judecata de procurorii DNA pentru luare de mita, iar Gino Iorgulescu, fost presedinte al FC National si fost membru în Adunarea Generala a Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), a fost deferit justitiei pentru dare de mita, spalare de bani si participatie improprie la savârsirea infractiunii de fals intelectual.

Totodata, procurorii anticoruptie l-au trimis în judecata si pe Florin-Bogdan Badita, fost angajat al Ligii Profesioniste de Fotbal ca sofer personal al lui Dumitru Dragomir, care de la data de 1 februarie 2004 este administrator al SC "Bodu" SRL Bucuresti, pentru complicitate la luare de mita, spalare de bani, participatie improprie la savârsirea infractiunii de fals intelectual si uz de fals.

Alaturi de acestia, în acelasi dosar a fost judecat si fiul presedintelui LPF, Bogdan-Dumitru Dragomir, pentru spalare de bani si participatie improprie la savârsirea infractiunii de fals intelectual.

Potrivit rechizitoriului, în 4 aprilie 2001, Dumitru Dragomir ar fi primit de la Gino Iorgulescu un teren din Bucuresti, cu o suprafata de 351,79 de metri patrati, în valoare de 32.600,26 de dolari, pentru ca, în schimb, sa accepte achizitia de catre LPF a unui teren în suprafata de 1.497,21 de metri patrati, din aceeasi zona si a unei constructii în suprafata de 279,72 de metri patrati, nefinalizata si ridicata fara autorizatie pe terenul respectiv.

"Liga a achizitionat imobilele respective cu încalcarea Statutului LPF, cu suma de 355.000 de dolari, pret supraevaluat, deoarece reprezenta o valoare de trei ori mai mare decât pretul practicat pe piata libera în zona respectiva la acea data", sustinea DNA.

Pentru a ascunde adevarata natura a bunului dat cu titlu de mita lui Dumitru Dragomir, Gino Iorgulescu ar fi trecut în proprietatea soferului Florin-Bogdan Badita terenul de 351,79 de metri patrati, printr-un contract încheiat la un notariat public. În contractul de vânzare-cumparare astfel încheiat s-a consemnat în fals ca pentru acest imobil s-a achitat suma de 600.000.000 de lei vechi (60.000 de lei noi), desi în realitate acesti bani nu au fost achitati, potrivit anchetatorilor DNA.

În rechizitoriul trimis instantei, procurorii mai arata ca, în perioada 2001-2004, în baza acestui contract de vânzare-cumparare, s-au realizat formalitatile de înscriere în Cartea Funciara a imobilelor respective si de obtinere a autorizatiei de constructie pentru ridicarea unei locuinte.

Totodata, în 24 mai 2004, în baza unui alt contract de vânzare-cumparare, încheiat în forma autentica, Florin-Bogdan Badita, cu acceptul lui Bogdan Dragomir, a trecut terenul respectiv în proprietatea societatii "Bodu", contract în care s-a consemnat, în fals, ca pentru tranzactie s-a platit suma de 900.000.000 de lei vechi (90.000 de RON).

În perioada 2004 - 2007, Florin-Bogdan Badita a folosit acest contract pentru a înregistra operatiunea în contabilitatea firmei si pentru a realiza formalitatile legale în vederea înscrierii imobilului în Cartea Funciara si obtinerii autorizatiei de dezmembrare a constructiei amplasate pe acest imobil, mai sustin procurorii.

DNA a instituit sechestru asigurator asupra bunului care ar fi fost primit cu titlu de mita, în vederea confiscarii de catre instanta de judecata.

Potrivit rechizitoriului DNA, în tranzactia imobiliara au fost implicati si Sorin Ovidiu Vîntu, si Dan Iosif (decedat între timp-n.r.).

În februarie 2011, cei patru au fost achitati de Tribunalul Bucuresti, decizia fiind mentinuta, în noiembrie 2011, de Curtea de Apel Bucuresti.