"În urma cu patru ani, la Milano, am descoperit ca am o afectiune, hipotiroidie, care încetineste metabolismul, si ca pentru a o controla trebuie sa iau hormoni neautorizati în fotbal, deoarece sunt considerati substante dopante. (n.r. hipotiroidia este o afectiune caracterizata printr-un deficit în hormoni tiroidieni). Multi ar trebui sa regrete acum glumele facute pe seama greutatii mele. Eu nu port ranchiuna nimanui. Am avut o cariera frumoasa, emotionanta, minunata... În ultimii doi ani am avut mai multe accidentari, de la un picior la altul, de la un muschi la altul... Aceste dureri m-au determinat sa ma retrag mai devreme din activitate", a mentionat brazilianul, cu lacrimi în ochi.
"Trupul nu ma mai ajuta. Mintea vrea sa continui, dar corpul nu mai poate", a mai spus el.
Cariera
Ronaldo a avut doua trasee distincte in viata de fotbalist, dar ambele la fel de puternice. Doua accidentari extrem de grave la genunchi, atunci cand juca la Inter, i-au marcat cariera. Chiar si asa, "Fenomentul" a stralucit de fiecare data, iar acest lucrru a dat si mai mare forta carierei sale.
Ronaldo Luis Nazario de Lima a jucat pentru prima oara la Cruzeiro. In 1993 avea 16 ani si era atacant, stralucind in campionatul Mineiro. A marcat in acel sezon 44 de goluri.
Remarcat la Cruzeiro
Jocul sau de la Cruzeiro i-a atrast atentia selectionerului brazilian Carlos Alberto Parreira, care l-a inclus pe lista Cupei Mondiale SUA 1994, desi Ronaldo avea atunci numai 17 ani. Brazilia a castigat titlul, dar Ronaldo nu a jucat nici macar un singur minut in acel turneu. De acolo, traseul sau a fost imparabil.
Dupa acea Cupa Mondiala, Ronaldo a ajuns in Europa si a semnat cu PSV Eindhoven. In primul sezon (94-95) a marcat 35 de goluri in 36 de partide, castigand campionatul si trofeul de golgheter. "Fenomenul" era de neoprit, un uragan in atac. Sezonul urmator (95-96) a dat 19 goluri in 21 de meciuri.
Un an la Barcelona
Din Olanda a ajuns la Barcelona, acolo unde a petrecut un sezon de neuitat (96-97). Clubul catalan a platit pentru Ronaldo, un jucator de 20 de ani, suma de 2.500 de milioane de pesetas, o cifra record pentru acea perioada. Ronaldo a iesit golgheter in Spania in acel sezon cu 34 de goluri din 37 de partide, iar de neuitat a ramas opera de arta de pe stadionul Multiusos de San Lazaro din Santiago de Compostela. Un gol antologic. A prins mingea la mijlocul terenului, a trecut de adversari cu driblinguri si eschive pana cand a ajuns in fata portarului, acolo unde a rezolvat totul cu maiestrie. In meciul Barcelonei contra Valenciei de pe Camp Nou a purtat un bandaj la umar, insa a fost numai o amagire pentru "lilieci" ca il pot opri.
Ronaldo a inchis sezonul de la Barca cu 47 de goluri din 49 de meciuri, dar a ratat campionatul castigat in acel an de Real Madrid, cu Fabio Capello la carma. Insa, Barcelona a luat Cupa Spaniei, Supercupa Spaniei, iar Ronaldo a iesit golgheter, a luat Balonul de Aur, Gheata de Aur si FIFA World Player.
Perioada de aur la Inter si echipa nationala
Anul spectaculos petrecut la Barcelona a facut ca agentul sau sa renegocieze contractul cu Jose Luis Nunes, la acel moment presedinte la Barcelona. Ronaldo avea multe oferte, iar pretul contractului trebuia marit. Cei de la Inter il doreau pe Ronaldo neaparat si erau dispusi sa plateasca oricat, sa isi vanda si casa. La capatul unor negocieri lungi, brazilianul a ajuns la Inter, care a platit 4.000 de milioane de pesetas pentru clauza sa de reziliere. Barcelona daduse din mana cel mai mare jucator al momentului pentru un pumn de arginti.
Si a aterizat la Milano, acolo unde a trait cele mai mari, dar si cele mai grele momente ale carierei. In primul sezon (97-98), Ronaldo a reusit 34 de goluri in 47 de meciuri, castigand singurul sau titlu la Inter. A triumfat si in Cupa UEFA, trecand in finala de Lazio. In acea perioada a trait si cele mai bune momente la echipa nationala, acolo unde a castigat doua titluri Copa America (1997 si 1999),o Cupa a Confederatiilor si un titlu de vicecampion mondial, acolo unde Brazilia nu si-a putut apara titlul in fata Frantei. Ronaldo a suferit convulsii inaintea finalei si a fost aproape sa nu apara in meci. Pana la urma a jucat, insa randamentul nu a fost cel asteptat.
Cosmar cu accidentarile
La inceputul sezonului 1999-2000, cariera sa sportiva a luat-o in jos. Ronaldo s-a accidentat grav la genunchiul drept si a avut nevoie de aproape un an de pauza. Imediat, in meciul de revenire, brazilianul a suferit o ruptura de tendon tot la genunchiul drept. Era un meci contra lui Lazio. Toata lumea isi aduce aminte de urletele lui Ronaldo, tinandu-se de genunchi. Nimeni nu a stiut sa spuna daca erau de durere sau disperare. Parea ca totul era terminat. Din nou trebuia sa stea pe tusa pentru un timp indelungat.
Reinvierea
Insa, Rolando a inlaturat toate criticile si vocile care il vedeau ca pe un jucator extrem de talentat, dar putin muncitor. El a revenit la putin timp inainte de Cupa Mondiala din 2002 din Coreea de Sud si Japonia. Luiz Felipe Scolari l-a luat pe lista in ciuda lipsei de activitate, iar "Fenomenul" nu a dezamagit. A fost liderul echipei in toate partidele, a fost golgheterul turneului cu opt goluri si a inscris inclusiv in finala cu Germania, de doua ori, reusite care au adus titlul Brazilei. Ronaldo era din nou pe cai mari. Era alt jucator, nu la fel de exploziv, dar letal si rapid.
Al treilea galactic
Exact la acel moment, Florentino Perez, presedintele lui Real Madrid, s-a fixat pe Ronaldo. Parea un transfer imposibil, insa Perez a reusit sa il ia de la Inter pentru 36 de milioane de euro, formand la Real un trio imens, alaturi de Figo si Zidane. A stat petru sezoane si jumatate la Real, iar randamentul sa a scazut incet, dar sigur cu fiecare an.
In primul sezon, a marcat 30 de goluri in 44 de partide si toata lumea l-a aplaudat pentru cele doua reusite la debutul in tricoul albilor. Cand a atins prima oara mingea in acel meci cu Alaves, a dat si gol. La finalul sezonului, Real Madrid era campioana.
Era altfel decat fusese la Barcelona, insa era spectaculos. Era un atacant vorace si apararile erau in fibrilatie atunci cand atingea mingea in careu. Tragea in continuare la fel de bine cu ambele picioare. A reusit cu Real, in Liga Campionilor, un hat-trick de neuitat pe Old Trafford, contra lui Manchester United.
Revenirea la Milano
Insa Galaxia de la Real s-a dus, o data cu anii, iar spaniolii au intrat in vremuri mai putin bune. Ronaldo a plecat pe usa din spate in iarna sezonului 2006-2007, avand o relatie proasta cu antrenorul Fabio Capelo. Destinatia: Milano. Aici a inceput partea descendenta a carierei sale. S-a ingrasat si, pentru ca masa sa fie bogata, s-a accidentat in 2008, in februarie, rupandu-si un tendon la genunchi. Avea in fata o noua lunga absenta, iar acesta era finalul de la Milano. Nimeni nu stia ca suferea de hipotiroidie, iar in ziare apareau poze cu el gras.
Corinthias, ultima statie
Atunci cand toti credeau ca Ronaldo este terminat, a mai gasit o ultima zvacnire si a revenit pe teren in 2009 cu Corinthians acolo unde a marcat ultimele sale goluri. 35 in 65 de partide.
Pentru ca Ronaldo a fost cel mai bun la asta: la dat goluri. Un atacant inimitabil.
Onlinesport
