Schi alpin |
Biatlon |
Bob |
Schi fond |
Curling |
Patinaj artistic |
Schi acrobatic |
Hochei pe gheata |
Sanie |
Combinata nordica |
Patinaj viteza short track |
Skeleton |
Sarituri cu schiurile |
Snowboard |
Patinaj viteza |
Regulament patinaj viteza
Disciplina presupune o pozitie aerodinamica pentru alunecarea pe gheata, o forta deosebita pentru impingerea in timpul patinarii, dar si o tehnica desavarsita pentru acoperirea distantelor cuprinse intre 500 - 10 000 metri.
Patinatorii se vor intrece de-a lungul unui oval de 400 m, atngand viteze de peste 60 km/h.
Patinajul viteza este, de altfel, sportul in care omul este capabil sa dezvolte cele mai mari viteze, fara sa foloseasca un mijloc de transport mecanic.
In probele lungi, extrem de importanta este conservarea energiei, aceasta in dauna pozitiei aerodinamice.
Sunt 12 probe olimpice in aceasta disciplina, astfel :
Masculin Feminin
500m 500m
1.000m 1.000m
1.500m 1.500m
5.000m 3.000m
10.000m 5.000m
Urmarire echipe, 8 ture Urmarire echipe, 6 ture
Patinatorii vor alerga in perechi, fiind cronometrati separat in tentativa de a obtine cel mai bun timp. Perechile sunt stabilite in functie de rezultatele obtinute de-a lungul sezonului.
Fiecarui patinator ii este permis un singur start furat, la al doilea fiind automat descalificat.
Cu exceptia probelor de 500m, care au 2 manse, celelalte probe se vor desfasura intr-o singura mansa.
Istorie patinaj viteza: radacinile daneze
Nu mai tarziu de secolul al XIII-lea, patinajul viteza era practicat pe canalele inghetate din Olanda.
Incepand cu 1676, tot in Olanda, apar si primele competitii, dupa care acest sport incepe sa se raspandeasca in intreaga Europa si in America de Nord.
Prima cursa oficiala s-a desfasurat la Oslo, in 1863, iar prima competitie importanta este atestata la Hamburg, in 1885.
Ca o consecinta, in 1892, se infiinteaza si Ferderatia Internationala de profil, fiind in acest moment cea mai veche federatie sportiva din randul sporturilor de iarna.
Patinajul viteza a fost inclus in programul primelor Jocuri Olimpice de Iarna, de la Chamonix, in 1924, doar cu competitii masculine. Probele similare feminine au fost recunoscute ca discipline olimpice abia in 1960, la Jocurile de la Squaw Valley.
Cel mai mare campion al acestei discipline a fost, fara indoiala, americanul Eric Heiden, care la Lake Placid in 1980, a castigat toate cele 5 medalii de aur puse in joc.
La ultima olimpiada, de la Salt Lake City, cei care au dominat competitia au fost sportivii olandezi si germani.
Campionii de la Vancouver 2010:
500 m: Mo Tae-Bum (KOR)
1000 m: Shani Davis (SUA)
1500 m: Mark Tuitert (OLA)
5000 m: Sven Kramer (OLA)
10000 m: Lee Seung-Hoon (KOR)
Pursuit: Canada
500 m: Lee Sang-Hwa (KOR)
1000 m: Christine Nesbitt (CAN)
1500 m: Ireen Wust (OLA)
3000 m: Martina Sablikova (CEH)
5000 m: Martina Sablikova (CEH)
Pursuit: Germania