Potrivit datelor oficiale, în timpul competiției au fost colectate peste 3.000 de probe de la aproximativ 2.000 de participanți, fără a fi identificate încălcări ale regulamentelor antidoping. Este pentru prima dată, după ediția din 1998 organizată în Japonia, când Jocurile Olimpice de iarnă se desfășoară fără niciun rezultat pozitiv confirmat pe durata competiției.
Această evoluție contrastează puternic cu situațiile din trecut. După Jocurile Olimpice de la Londra din 2012, nu mai puțin de 31 de medalii au fost retrase sportivilor depistați ulterior pozitiv, iar alte 46 au fost redistribuite.
Valul de sancțiuni a fost amplificat de investigații ulterioare, inclusiv celebrul Raportul McLaren, comandat de Agenția Mondială Antidoping, care a scos la iveală un program de dopaj susținut de stat în Rusia, desfășurat între 2011 și 2015.
Cu toate acestea, specialiștii avertizează că lipsa rezultatelor pozitive înregistrate până acum nu garantează că această ediție va rămâne definitiv fără scandaluri. Probele biologice recoltate sunt stocate timp de până la 10 ani, ceea ce permite retestarea lor pe măsură ce apar metode mai avansate de depistare. În acest context, concluziile definitive privind „curățenia” competiției ar putea veni abia peste ani.
Unul dintre factorii-cheie care explică această situație este schimbarea radicală a strategiei de testare. Accentul nu mai cade exclusiv pe controalele efectuate în timpul competiției, ci pe monitorizarea extinsă a sportivilor înainte de marile evenimente. Această abordare pare să descurajeze tentativele de dopaj încă din fazele de pregătire.
Agenția Internațională de Testare a confirmat că 92% dintre sportivii prezenți la Milano-Cortina au fost testați cel puțin o dată în cele șase luni anterioare startului competiției. Directorul general al instituției, Benjamin Cohen, a descris acest program drept cel mai amplu implementat până în prezent.
Testările din perioada premergătoare Jocurilor au dus deja la identificarea unui caz suspect. Biatlonista italiană Rebecca Passler a fost suspendată provizoriu după ce un test efectuat la începutul lunii februarie a indicat prezența unui metabolit asociat cu letrozolul. Substanța este utilizată în mod obișnuit în tratamentul cancerului de sân, având rolul de a reduce nivelul de estrogen.
Sportiva a contestat însă decizia și a primit permisiunea de a participa la competiție, în așteptarea unei audieri finale. Agenția Mondială Antidoping a precizat că situația rămâne provizorie, iar verdictul final va fi stabilit de agenția națională antidoping din Italia.
Oficialii subliniază că diferența față de trecut este majoră. Dacă în urmă cu două decenii controalele erau concentrate în principal pe perioada Jocurilor Olimpice, în prezent sportivii sunt supravegheați constant, inclusiv în etapele critice de calificare. Această schimbare de paradigmă a contribuit la reducerea cazurilor de dopaj depistate în timpul competițiilor.
În opinia experților, mesajul transmis este clar: riscurile asociate dopajului sunt mai mari ca niciodată, iar șansele de a evita depistarea sunt tot mai reduse. Chiar și așa, verdictul final privind această ediție a Jocurilor Olimpice va depinde de rezultatele analizelor viitoare.
Până atunci, Milano-Cortina 2026 rămâne un exemplu promițător pentru sportul curat, dar și un test important pentru eficiența sistemului global antidoping.
