Chiar daca nu s-au vandut decat 50 de bilete, in Sala Sporturilor din Brasov a intrat cine a vrut, fiind foarte rare momentele in care cerberii de la intrare si-au facut datoria.
Apoi, suprafata de joc, in ciuda asigurarilor ca, in timpul meciului va arata perfect, a fost jalnica, creand probleme tuturor jucatorilor. O alta mare problema a constituit-o chiar publicul. Prin miscarea continua din timpul disputarii punctelor, spectatorii brasoveni i-au derutat, in multe momente pe jucatori, si, din pacate, de cele mai multe ori, culmea, chiar pe baietii nostri.
De altfel, chiar Andrei Pavel a cerut, in repetate randuri ca, de la statia de amplicare sa se comunice spectatorilor sa respecte regulile elementare ale unei partide de tenis.
Din pacate, cea mai mare problema a meciului din Cupa Davis, din orasul de la poalele Tampei a fost aceea ca ne-a aratat ca Romania nu dispune de infrastructura necesara unui astfel de eveniment.
Brasovul a fost doar o gazda de conjunctura care, in ciuda dorintei de a se ridica la nivelul cerut de un astfel de eveniment nu numai ca nu a reusit, dar nici nu a lasat impresia ca at fi putut face mai mult.
Este nevoie de un public cald, dar care sa cunoasca regulile acestui sport, dar mai ales de o sala si de niste organizatori care sa poata face, din nou, din tenisul romanesc, un ambasador adevarat in lume.
