Sistemul de radare E-Sigur strârnește deja polemici importante, după ce s-a aflat modul în care acesta va fi implementat pe șosele și mai ales metodele prin care șoferii vor fi amendați.
Sistemul E-Sigur este explicat în videoul de mai jos. La acest moment, sistemul E-Sigur nu a fost încă lansat, nici una dintre cele 400 de camere fixe nefiind active. De notat că există de la 01.01.2025 camere pe trepied, dar acestea nu măsoară viteza ca radar (așa cum eronat se menționează în video), ci acestea detectează exclusiv RCA-ul și vigneta. În video este corect descris însă modul în care sancțiunile vor fi aplicate în sistemul E-Sigur.
Din comentariile celor care au postat, dar și din ceea ce reiese din explicațiile video, rezultă două probleme majore:
1. Operatorul de Poliție care va prelucra manual imaginile video și va trimite notificările de identificare a șoferilor va putea alege după propriile simțuri cui să trimită. Astfel, pot avea loc omisiuni și, așa cum este în România, persoane „importante” ar putea fi iertate de la amenzi, prin „omisiunile umane” intenționate sau neintenționate ale celor care prelucrează subiectiv imaginile.
2. Șoferii riscă două amenzi, nu doar pe cea legată de depășirea vitezei. Prin lege mai există o amendă foarte mare, cuprinsă între 1.800 și 4.000 de lei, dacă nu se răspunde sau se răspunde incomplet solicitării Poliției de identificare a șoferului. Astfel, oameni care vor rata această comunicare vor fi sancționați pentru netrimiterea în timp util a informațiilor de identificare, pentru ca ulterior să primească și amenda auto. Se poate ajunge în situația care pentru o amendă de 300 sau 500 de lei să achiți și 4.000 de lei suplimentar pentru că nu ai răspuns Poliției.
1. Sancțiunile sunt trimite automat de aparatele radar, nu după ce imaginile sunt filitrate manual și subiectiv de un agent. Altfel, toți cei care depășesc viteza legală sunt sancționați, iar sancțiunea nu se face pe sărite, la latitudinea unui agent care poate fi afectat de eroare umană intenționată sau nu.
2. Identificarea șoferului se face după numărul autovehiculului, nu se cere nici o confirmare prin poștă către șoferi despre cine a condus mașina. Pentru a stabili cine a condus, dacă există alte scenarii, ai la dispoziție contestația. Amenda se primește direct în plic, fără alte confirmări, acolo unde se află inclusiv formular pentru contestație cu indicarea instanței unde trebuie depusă. Așadar, fie plătești direct amenda, fie o contești într-un mod simplu pentru a stabili dacă a fost la volan un alt șofer.
400 de camere radar fixe vor fi montate pe autostrăzi şi drumuri naţionale, în special în aşa-numitele „puncte negre”, unde există un risc ridicat de accidente.
Radarele vor fi montate de către CNAIR, dar vor fi operate de Poliţia Rutieră. Patru sute de astfel de aparate vor fi montate pe drumurile din România, în special pe DN2, DN1, DN6, A1, A2 și A3.
Proiectul are o valoare de aproximativ 80 de milioane de lei (fără TVA) Şi este finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Urmează să fie lansată licitaţia pentru acest contract.
Baza de date va fi administrată de MAI şi amenzile vor fi date de Poliţia Rutieră.
Echipajele desemnate se vor ocupa de vizionarea imaginilor de pe caremere fixe, le vor procesa, vor află inițial prin Poștă cine a fost la volan şi apoi separat tot prin Poștă vor trimite amenzile către șoferii care au depășit viteza.
Pe Autostrada București – Pitești A1 vor funcţiona: 48 de sisteme de detecție incidente; 33 de camere mobile; 8 camere CCTV; 5 stații meteo cu 4 senzori de polei; 22 de panouri cu mesaje variabile noi VMS (ambele căi); 16 panouri VMS pe bretele; 2 sisteme cu bucle inductive pentru măsurarea vitezei între nodurile de circulație; 2 echipamente pentru cântărirea din mers a camioanelor.
Pe Autostrada Soarelui A2, echipamentul ITS modern va fi montat pe tronsonul mai vechi București – Cernavodă până la kilometrul 162: 66 de camere detecție incidente; 35 de camere mobile; 40 de camere CCTV; 8 stații meteo; 9 panouri VMS; un sistem de cântărire din mers; 2 echipamente cu bucle inductive pentru măsurarea vitezei între nodurile de circulație.
Pe Autostrada București – Ploiești A3, între șoseaua Petricani și intersecția cu DN 1 Centura Ploiești, vor fi instalate 20 de bucle inductive; 42 de camere detecție; 29 de camere detecție incidente; 16 camere CCTV; 4 stații meteo; 17 panouri VMS.
Pe DN 1, între București și Ploiești, vor fi montate: 16 bucle inductive; 28 de camere de detecție incidente; 17 camere mobile; 7 panouri VMS.
Buclele inductive pot măsura viteze cuprinse între 10 și 250 km/h. Acestea vor permite colectarea următoarelor tipuri de date: viteza vehiculelor; numărul de vehicule; clasificarea vehiculelor; direcția și distanța între vehicule în secunde. Buclele inductive vor permite și stabilirea vitezei pentru mașinile care se deplasează pe contrasens.
