După luni de presiuni prin diverse metode, SUA par că au reușit să îl pună cu botul pe labe pe Zelensky. Acesta a înțeles că avea să fie îndepărtat oricum, fiind prea mic pentru tăvălugul „stars & stripes”. Metodele de eliminare sunt publice și numeroase, validate în timp și în practică: fie cu eticheta de dictator urmată de alegeri „libere și democratice”, fie mai sigur și eficient printr-o operațiune specială „chirurgicală” tip Venezuela în care inculpatul este ridicat din țara lui pentru a fi judecat într-o altă țară în care a fost acuzat de ceva, orice.
Eticheta de dictator ar fi fost destul de urâtă. Exemplul a fost Saddam Hussein. Ieri prieten primit de SUA pe covorul roșu, Hussein a devenit a doua zi dictator. Apoi a fost vânat până în gaură de șarpe și spânzurat de americani, care au oferit Irakului alegeri libere și democrație. Zelensky a înțeles că este prea mic pentru nazuri, nu ar fi fost spânzurat, dar tot ar fi urmat să fie dat jos într-un mod urât, exemplul demiterii șefului său de cabinet cu acuzații de corupție arătând macazul pe care putea intra și el oricând. Cu pistolul la cap, fără să fi justificat nici un euro sau dolar din cele 400 de miliarde încasate de Ucraina cash sau armament, Zelensky are șansa să rămână la conducere după alegeri democratice sau să plece bogat pe ușa din față ca un erou neînvins al păcii. Nu e mai bine așa decât dictator?
În timp ce Rusia s-a bătut să nu aibă NATO în coastă, iar UE și SUA au sprijinit Ucraina pentru pacea planetară inclusiv ca noi aici în România să nu cumva să fim invadați de ruși, recent miza afacerii a ieșit la iveală: reconstrucția Ucrainei. De reținut că „reconstrucția Ucrainei” este un subiect recent, iar motivația războiului a fost mereu cea a apărării contra invadatorului rus, care nici până astăzi nu s-a rezolvat, dar nu mai era credibilă. Nici un moment proștii nu ar fi înghițit patru ani de război și miliarde aruncate la gunoi din banii lor, dacă se spunea din start adevărul pe care unii îl știau: Ucraina este o afacere, țara va fi sacrificată și decimată pentru ca apoi bogații să devină și mai bogați.
Zelenski s-a așezat la masa de afaceri cu SUA, care vor cuceri Ucraina prin fondul privat de afaceri numit Blackrock, una dintre cele mai mari și opace societăți mondiale.
Așadar, după patru ani de zile și ștergând cu buretele sute de mii de dezinformări în presă, ce se poate spune? De ce a fost războiul din Ucraina? A fost pentru ca SUA prin Blackrock să își anexeze Ucraina, la fel cum recent SUA au trecut la controlul Venezulei printr-o lovitură de stat: soții Maduro au fost îndepărtați și judecați similar cu soțili Ceaușescu, doar că direct, nu prin interpuși. Trăim vremuri fără mănuși, nu mai există eleganță și respect nici măcar de fațadă.
România nu va avea în coastă Rusia, am scăpat se pare, ci SUA prin fondul Blackrock, despre care ChatGPT spune așa:
- BlackRock este cea mai mare companie de gestionare a activelor din lume, ocupă primul loc la nivel global în gestionarea banilor. La jumătatea anului 2025, activele gestionate au atins recordul de 11,5 – 12 trilioane de dolari.
- Compania investește fonduri în numele unei baze diverse de clienți, de la investitori individuali la mari instituții și guverne.
- Influență: Prin fondurile sale (cum ar fi iShares), BlackRock este unul dintre primii trei acționari în aproximativ 80-90% din companiile incluse în indicele S&P 500, printre care Apple, Nvidia, Alphabet, Microsoft, Amazon, Meta, Tesla etc.
- Clarificare: Este important de reținut că BlackRock nu „deține” acești bani; îi gestionează în numele clienților săi (fonduri de pensii, guverne, investitori individuali).
Cu alte cuvinte, Blackrock este un vehicul de făcut bani pentru cei care dețin la nivel planetar cei mai mulți bani. Prin Blackrock, cei care au cei mai mulți bani devin și mai bogați, grație investițiilor gândite de Blackrock.
Uitându-ne doar la Top 10 companii din lista S&P 500, în aproape toate acestea BlackRock este fie primul, fie al doilea cel mai mare acționar având între 6% și 8% (adesea concurând cu Vanguard, care la rândul său este cel mai mare investitor al Blackrock). Încrengătura este uriașă și nu este acum un scop. Motivând aspecte ale GDPR, este cert că nu știe nimeni cine sunt persoanele care au banii banii băgați în Blackrock și nici cine decide ce se face cu acei bani. O astfel de organizație opacă urmează să reconstruiască o țară, la granița cu România. Măcar până ieri știam că Rusia și dictatorul Putin vor să cucerească Ucraina, România, lumea – era mai simplu.
Deciziile Blackrock se iau prin intermediul BlackRock Investment Stewardship (BIS). BIS este un mecanism prin care un număr limitat de persoane voteză deciziile de investiție. Numele celor din BIS nu sunt dezvăluite public, „pentru a proteja confidențialitatea”. Astfel, votanți necunoscuți publicului larg decid în spatele ușilor închise ce fac cu munții de bani plasați de alte persoane necunoscute publicului larg – cam aceasta este definiția modelului de business al Blackrock, care va fi prezent și activ la granița cu România.
Ca să fie clar, Blackrock nu este un personaj negativ în toată povestea. Influența sa uriașă este de netăgăduit și până la urmă afacerile sunt afaceri. Însă, în fața publicului larg, Blackrock are o problemă legată de lipsa de transparență. Dacă lipsa transparenței în afacerile sale private cu companii private îi privește direct pe Blackrock și pe investitorii săi, nu cu aceeași detașare se poate privi când o astfel de entitate intră direct în afaceri cu un stat și când va controla un stat. fie el unul distrus în numele păcii.
Pentru România, putem doar să sperăm că nu vom ajunge la sapă de lemn prin actuala guvernare acționată parcă la comandă, pentru ca Blackrock sau alte fonduri de investiții să aplice aceeași strategie de afaceri și să pună mâna foarte ușor și pe noi. Este greu de crezut că, dacă Blackrock își face un hub de business în Ucraina, va rămâne doar acolo. Salvarea SUA prin Blackrock pentru Ucraina se poate extinde oricând și pentru alte țări aflate la nevoie, cum ar fi România, dusă parcă sistematic și atent spre a apela la un sistem de salvare.
Sau, la graniță cu Blackrock, România poate prospera și profita fără să fie înghițită complet, precum Ucraina – este și acesta un scenariu. Să fii la graniță cu un monstru care are bani aproape cât întreg PIB-ul UE pe un an de zile, nu e de colo, este o oportunitate. Și prost să fii, tot trebuie să faci cumva bani, ca stat. Dacă nu va cumpăra și investi în România pentru reconstrucția Ucrainei atât cât trebuie ca să fie bine și pentru noi, măcar taxele și tarifele impuse Blackrock ar putea deveni o linie de bază în bugetul lui Bolojan sau cine o mai fi.
Se pare că mari companii precum Apple, Nvidia și altele nu mai ajung, iar afacerile de a prelua state devin noul hobby, un model de extindere de business la cel mai înalt nivel guvernamental sau o strategie de dominație pentru supraviețuire pe termen mediu și lung. În Ucraina, cu complicitatea unui lider de stat, Zelensky, SUA vor prelua țara fără a se putea cunoaște la acest moment toate implicațiile. În Venezuela, la fel, companii americane vor reconstrui instalațiile petrolifere de la care vor suge zeci de ani. În Groenlanda, motivând probleme de securitate națională, la fel zăcăminte uriașe existente sau viitoare își vor schimba brusc proprietarii, veniți tot din SUA. Pentru SUA, este o strategie aparent pe moment câștigătoare. Sclavii nu mai sunt doar la ei în țară, ci plantația este fățiș pe tot globul, acolo unde există un interes major de acaparare în interes propriu, dar și de eliminare a concurenței fie ea de stat sau privată. SUA învârt acum globul pe un perete digital la Casa Albă precum alții învârteau un glob de carton în anii '40. China sau Rusia, de ce nu, ar putea urma același exemplu, la fel de agresiv, în noua „lume multipolară” care își dezvăluie colții: țările puternice sclavagesc fățiș națiuni pentru propriul interes economic, miza fiind supraviețiurea pe viitor și supremația pe resurse. Pe moment, SUA pare să fie de departe campioana lumii multipolare, a luat cel mai bun start și încearcă să ia rapid toți polii, în timp ce Uniunea Europeană, Rusia sau China par a fi rămas de modă veche și fără replică economică sau militară concretă, pe moment.
Dacă războaiele din Ucraina și Israel nu au avut forța să declanșeze un război mondial, acțiunile intruzive ale SUA o pot face, pentru că vor supăra direct marile puteri Rusia și China afectate nu la nivel principial, ci în mod direct economic și în sfera de interes directă. Rusia și China nu pot sta să se uite în timp ce SUA intervin pe tot globul și iau tot ce e mai bun. Dacă vor tăcea, înseamnă că SUA este atât de puternică din punct de vedere militar, încât ne va conduce pe toți cu bățul în mână, cel puțin o vreme, după bunul plac.
E posibil ca lumea multipolară să moară înainte de a se naște, iar zbaterile fără precedent ale SUA să fie pentru ei câștigătoare, cel puțin o vreme până se dezmeticesc și alții. Pe moment, toată lumea pare pasibilă de extracții, mai puțin Trump. Dacă Putin și Xi tremură la ei în casă de frica unei extracții, nu e bine deloc, asta sună de-a binelea a lume unipolară cu arma la picior.
Unul dintre posibilele scenarii legate de Ucraina, aruncat rapid în derizoriu prin eticheta de teorie a conspirației, este că această țară va fi făcută una cu pământul pentru ca apoi să fie reconstruiră cu instrumente digitale și AI (bani exclusivi digitali, identitate exclusiv digitală și altele), scopul fiind să devină prima țară pe model digital atât de frumos și util, încât va fi adoptat de toți. Partea cu reconstrucția deja se confirmă, va fi reconstruită de cei mai buni. Partea cu digitalul este în dezvoltare: Ucraina a devenit deja în noiembrie 2025 prima țară care oferă servicii publice cu ajutorul AI, de asemenea cetățenii ei sunt primii din Europa conectați de oriunde și mereu prin Starlink, iar prin aplicația DIIA de „stat digital” așa cum se auto-descrie a permis deja ca Ucraina să devină prima țară din lume cu pașaport digital recunoscut (în paralel cu cel fizic, încă) – deci e pe drumul e cel bun, iar cele mai bune lucruri urmează.
Vadim Cușnarencu
