Compania Disney plătește scump rescrierea poveștilor clasice doar pentru a demonstra „diversitatea”. Părinții au refuzat în număr covârșitor să își mai ducă la cinematograf copiii pentru a vedea o Albă ca Zăpada din 2025 jucată de o actriță de culoare și piticii trucați prin animații pentru a „evita controversele și clișeele”.
Primul weekend cu Albă ca Zăpada din 2025 nu doar că l-a făcut pe Walt Disney să se răsucească în mormânt privind conceptul rescris grosolan, dar prefigurează un dezastru financiar pentru compania lăsată de marele vizionar pe mâna unora. Filmul este jucat prost, fără căldură și sentimente, povestea de dragoste este inexistentă, prințul e un „bandit”, Albă ca Zăpada este jucată de o actriță latino, iar piticii sunt creați cu CGI.
Filmul Albă ca Zăpada 2025 lansat weekendul trecut a adus încasări de doar 85 de milioane de dolari în toată lumea (44 de milioane în SUA). Suma este infimă comparând primul weekend pe mapamond al unor pelicule precum precum Cenușăreasa cu $132.500.000, Frumoasa și Bestia $357.000.000, Cartea Junglei $290.960.000, Alladin $214.700.000 sau Regele Leu $433.000.000.
Albă ca Zăpada este cel mai costisitor remake Disney al unei povești clasice și a costat 270 de milioane de dolari. Pentru a acoperi toate cheltuielile, incluzând investiția în marketing și costurile împărțite proporțional cu sălile de cinema, filmul ar trebui să genereze aproximativ 600 de milioane de dolari. Doar ce ar depăși 600M ar consta în profit.
Se estimeaza că în SUA nu va aduna mai mult de 100 de milioane, iar la nivel mondial cam la fel, așadar un total de aproximativ $200-$250M, adică un dezastru financiar. Cu greu se vor acoperi doar costurile de producție. În SUA oamenii raportează că filmul a rulat în 4.200 de cinematografe, peste jumătate dintre ele goale sau cu câțiva oameni prin sală.
Adică oamenii au taxat prin boicot și neprezentare.
De unde asemenea cifre dezastruoase, dar și o notă de doar 2.0 pe IMDB?
Motivul principal este strategia Disney de a umple filmele din ultimii 5 ani de propagană woke. Lumea a fost o dată, a fost de două ori, a fost de cinci ori, a mai dat o șansă, s-a păcălit și s-a săturat. Și începe să taie Disney acolo unde îi doare mult pe urmașii lui Mickey Mouse: la bani. Acum Disney e liberă să finanțeze filmele cu noul său public woke.
Creativitatea Disney din 2025 s-a limitat să aducă pe marile ecrane o Albă ca Zăpada de culoare, în ciuda descrierii scrise negru pe alb în povestea clasică a Fraților Grimm: „Ce n-aş da să am un copil alb ca zăpada, roşu ca sângele şi cu părul negru ca abanosul”, spunea împărăteasa în povestea amintită. „Trecu timpul, dar nu prea multişor, şi împărăteasa născu o fetiţă albă ca zăpada, cu gura roşie ca sângele şi cu păr negru ca abanosul. Şi-i dădură numele de Albă-ca-Zăpada”, mai scriau Frații Grimm în povestea publicată în 1812.
Și care a fost creativitatea Disney în 2025, după 200 de ani de la publicarea poveștii? Un personaj principal „latino”.
Doar că nici publicul latino nu e de acord cu rescrierea poveștii cu care a crescut. A mers păcăleala la Mica Sirenă, dar se pare că a fost cam ultima.
Cum explică orice părinte unui copil că Albă ca Zăpada este bronzată? De ce ai rescrie aproape la polul opus caracterizarea unui personaj de etnie explicită, inclusiv prin nume?
Are tot atâta sens pe cât a avea un actor alb jucând Pantera Neagră. Până nu o să văd un film Disney cu un personaj tradițional de culoare jucat de un actor alb, o să consider că Disney a dat dovezi de rasism în ultimii ani, în plus față de propaganda woke.
O să mai merg la un film Disney atunci când vor face un film cu sclavii tradiționali americani de pe Mississippi jucați de actori albi, asiatici și indieni, persecutați în bătătură de stăpânii lor de culoare. Vreau să văd un Malcolm X alb, de exemplu. Dacă se tot rescriu istoria sau tradițiile, nu-i așa că este corect și woke să fie în ambele sensuri?
Am avut recent Cleopatra de culoare, avem Albă ca Zăpada latino. Cer mult un Malcolm X alb?
Pentru ca potențialli actori pitici să nu fie ridiculizați de public și „a nu crea controverse și încuraja sterotipuri”, Disney a decis să îi creeze din animații pe computer. Piticii au fost numiți în film „creaturi magice”, iar faptul că au fost creați pe computer a eliminat 7 locuri de muncă pentru 7 actori pitici reali.
A suferi de nanism este un stereotip, la 200 de ani după povestea Fraților Grimm. Pentru că așa spun unii din comunitatea piticilor. Acum 200 de ani piticii ce ziceau? Ce se mai alegea din Albă ca Zăpada dacă frații Grimm se luau după câteva voci din comunitatea naniștilor? Am fi avut poate niște pitici înalți ca brazii, dar poate atunci se supărau jucătorii din NBA. Așa că mai bine Albă ca Zăpada ar fi fost singură tot filmul, fără pitici și eventual și fără mărul otrăvit, ca nu cumva să nu se supere fermierii. Nu mai bine nu era deloc Albă ca Zăpada, ca să fie totul curat și corect?
Stereotipurile Disney mai sunt de exemplu genurile de băiat și fată, așa cum mesajul de dinainte de Pisicile Aristocrate avertizează recent la începutul filmului. Pisicile Aristocrate a devenit un film cu stereotiouri despre care privitorul este avertizat din start de către Disney, să nu cumva să cadă în plasă. Iată ce înseamnă grija pentru public.
Spectatorii nu mai au încredere să vină la cinema cu copiii pentru poveștile Disney. Ceea ce este trist. E risc mare, la câte grozăvii s-au afișat din nimic, parșivește așa pe la mijlocul filmelor, în ultimii 5 ani. Câte și mai câte au trebuit părinții să explice pe banii lor cu noduri în gât celor mici expuși prematur, inutil și premeditat de Disney la propaganda woke.
Disney și-a construit un public woke, să se ducă mai departe el. Protestul publicului majoritar este masiv și se poate face inclusiv prin dezabonarea de la Disney Plus, ca să fie masa bogată.
Proștii nu sunt atât de proști pe cât cred Disney sau alții.
