Pe data de 14 august 2024, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat urgență sanitară mondială epidemia din Africa de variola maimuței (mpox), conform CNN. Acum cinci zile am scris despre acest virus aici, dar și despre faptul că este posibil să ne pască o nouă armă biologică, denumită pandemie pe baza variolei maimuțe cu o tulpinp nouă, de pe urma căreia să tragem mai mult, mult mai mult față de covid. Mpox este țintită pe tineri și a început în Africa - coincidență două arii de interes neacoperite în majoritate de serurile ARNm - având o rată de mortalitate de 3% per total, dar de 10% în rândul tinerilor, exact așa cum s-a anunțat în 2022 la evenimentul de simulare numit „Catastrophic Contagion”. Un alt eveniment de simulare numit Event 201 avea loc în 2019, un execițiu pentru o pandemie de coronavirus, care a debutat și ea în realitate puțin mai târziu, la fel cum pare să fie și acum.
Ne paște o nouă pandemie? Un exercițiu din 2022 a anunțat o posibilă nouă pandemie cu mortalitate 10% la tineri, adică exact ce face acum noua mutație a variolei maimuței
În iunie 2023 OMS declara finalul urgenței sanitare mondiale de coronavirus, anunțate cu data de start 11 martie 2020.
Noua urgență de sănătate mondială este localizată pe moment în Africa și conform Deutche Welle are o mortalitate de 10% în rândul tinerilor, noua tuplină a virusului transmițându-se precum covid inclusiv pe cale aeriană, ceea ce până în 2023 nu se întâmplase. În rest, mortalitatea este de 3%, mult mai mare față de covid oricum, care a fost oficial la 2,1%, dar în realitate de sub 1%.
Covid a țintit persoanele în vârstă, iar vaccinarea ARNM nu prea a ajuns la tineri. Serurile covid ARNm nu au avut „o distribuție echitabilă” în toate zonele - adică Africa a rămas nevaccinată. Acum, mpox țintește exact tinerii și se răspândește în Africa.
În octombrie 2022, s-a desfășurat un eveniment numit Catastrophic Contagion, un exercițiu de masă pentru o nouă pandemie organizat la Bruxelles, Belgia. Acest exercițiu a luat în considerare „o pandemie cu rată de mortalitate mai mare și care va afecta preponderent tinerii”, așa cum scrie pe siteul oficial.
De la exercițiu am ajuns la fapte și suntem din nou în fața unei posibile pandemii, care - coincidență - chiar are o mortalitate mai mare și chiar afectează cu preponderență tinerii. Dacă pandemia de covid a venit după 100 de ani de la ultima majoră cea de gripă spaniolă, iată că noua pandemie vine la un an de zile după cea de covid, ceea ce înseamnă că o ținem din pandemie în pandemie, iar lucrurile ar putea ajunge din nou să se miște cu „viteza științei”.
Diferența față de covid este că acum legile, infrastructura digitală și autoritățile statului sunt mult mai pregătite să pună în practică rapid și mai dur ceea ce tocmai am părut că am fi încheiat, de la restrângere a libertăților până la constrângeri legate de locul de muncă pentru a obține inocularea. Vestea bună este că, deși OMS a pătruns în legislațiile statelor și are unele puteri, nu a reușit în mai 2024 să adopte Tratatul Pandemic prin care dintr-un buton ar fi preluat puterea de decizie în cazul pandemiilor declarte tot de acest for. Totuși, OMS a semnat cu ministrul Rafila un document numit Strategia de Cooperare 2024-2030 despre care nimeni nu știe ce conține, mai ales despre vaccinarea obligatorie și mai ales despre ARNm. Am trimis la OMS România email legat de document la acel moment, nu a răspuns nimeni.
OMS și-a convocat comitetul de urgență mpox pe fondul îngrijorării că o tulpină mai mortală a virusului, numită clasa sau tulpina Ib, care a ajuns în patru provincii din Africa neafectate anterior. Această tulpină fusese inclusă anterior în Republica Democratică Congo.
Experții independenți din cadrul comitetului s-au întâlnit virtual miercuri pentru a-l sfătui pe directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, cu privire la gravitatea focarului. După această consultare, el a anunțat miercuri că a declarat o urgență de sănătate publică de interes internațional - cel mai înalt nivel de alarmă conform legislației internaționale în domeniul sănătății.
Cunoscut și sub numele de PHEIC, acesta este un statut acordat de OMS „evenimentelor extraordinare” care prezintă un risc pentru sănătatea publică pentru alte țări prin răspândirea internațională a bolii. Aceste focare pot necesita un răspuns internațional coordonat, potrivit organizației.
Centurl African pentru Controlul (CDC) și Prevenirea Bolilor au declarat focarul o urgență de sănătate publică a securității continentale cu o zi înainte - prima astfel de declarație a agenției de la începutul său în 2017.
De la începutul acestui an, au fost raportate peste 17.000 de cazuri și peste 500 de decese în 13 țări din Africa, potrivit Centrului African pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, care clasifică focarul drept „eveniment cu risc foarte ridicat”. Cel mai mare număr de cazuri – peste 14.000 – este în Congo, care a raportat 96% din cazurile confirmate luna aceasta.
Mpox, cunoscută anterior ca variola maimuțelor, este o boală virală care se poate răspândi cu ușurință între oameni și de la animalele infectate. Așa cum am scris aici, transmiterea între oameni prin picături de salivă este nouă, a început în septembrie 2023. „Se poate răspândi prin contact strâns, cum ar fi atingerea, sărutul sau sexul, precum și prin materiale contaminate precum cearșafuri, îmbrăcăminte și ace”, potrivit OMS, precum covidul.. Simptomele includ febră, o erupție cutanată dureroasă, dureri de cap, dureri musculare și de spate, energie scăzută și ganglioni limfatici măriți.
Timp de zeci de ani, boala a fost găsită în mare parte în Africa Centrală și de Vest, dar a început să se răspândească și în Europa și America de Nord în 2022, prin altă tulpină (cladă) nepericuloasă, cu o mortalitate de doar 0,01%. OMS a declarat anterior răspândirea mpox o urgență de sănătate globală în iulie 2022 și a pus capăt acesteia în mai 2023, iar la scurt timp a apărut clada mult mai contagioasă și mai mortală.
Mpox este caracterizat de două clade genetice, I și II. O cladă este o grupare largă de viruși care a evoluat de-a lungul deceniilor și este un grup genetic și clinic distinct. Clada Ib este mai transmisibil și provoacă boli mai severe, evoluând într-un timp foarte scurt.
Oficialii OMS au spus anterior că virusul ar putea fi ținut „destul de simplu, dacă facem lucrurile potrivite la momentul potrivit”. Ei solicită în continuare cooperarea internațională în finanțarea și organizarea eforturilor de a înlătura focarul.
Organizația a semnat deja procesul de Listare a utilizării în situații de urgență pentru ambele vaccinuri antipox și a dezvoltat un plan regional de răspuns care necesită 15 milioane de dolari, cu 1,45 milioane de dolari deja eliberați din Fondul de urgență al OMS pentru situații de urgență.
O jumătate de milion de doze de vaccin sunt în stoc și alte 2,4 milioane ar putea fi produse până la sfârșitul anului, potrivit lui Tim Nguyen, din Programul OMS pentru Situații de Urgență în Sănătate. Congo și Nigeria vor fi primele care vor primi aceste vaccinuri, a adăugat directorul regional african pentru urgențe, dr. Abdou Salam Gueye.
Organizația a subliniat că vaccinurile sunt doar o parte a răspunsului; iar limitarea răspândirii va necesita, de asemenea, o supraveghere sporită, diagnosticare și cercetare pentru a umple „lacunele de înțelegere”.
„Putem opri transmiterea mpox printr-un efort concertat folosind mai multe abordări”, a spus dr. Maria Van Kerkhove, directorul Departamentului OMS de Pregătire și Prevenire pentru Epidemii și Pandemii.
„Există multă incertitudine. … Avem chiar acum o oportunitate de a profita cu adevărat de această perioadă și de a sprijini statele noastre membre să sprijine cercetarea care trebuie făcută pentru a înțelege acest lucru.”
