Conductorii Ordonanței Trenuleț au început timid. Au arătat vagonul de la Clasa I, cel de ținere în frâu a cheltuirilor bugetare uriașe prin limitarea beneficiilor angajaților de la Stat pentru anul 2025. Însă, au scos acum și locomotiva din depou, cea care își arată adevărata țintă și colții: predilecția pentru devorarea vagonului de la Clasa a II-a, cel al clasei de mijloc.
Marcel Ciolacu a declarat în repetate rânduri după alegeri, când nu a intrat în Turul 2 la prezidențiale, dar și când nu a mai putut realiza o majoritate în Parlament pe schema simplă PSD + PNL că la nivel politic „a fost înțeles mesajul românilor de la alegeri”.
A fost învestit pentru a doua oară ca prim-ministru și imediat a început să se vorbesască despre Ordonața Trenuleț, într-o formulă în care timid, așa cu un deget mic de la picior, să se mimeze oprirea avântului milioanelor de bugetari ținuți și plătiți de restul țării, în special de companiile IMM și alte categorii de angajați din sistemul privat, cei care împreună compun o tentativă de clasă de mijloc. O clasă de mijloc pe care o numesc acum drept „Clasa a II-a”, mai ales în contextul Ordonanței Trenuleț, dar și a beneficiilor de rang secund în comparație cu segmentul de angajați la stat, deveniți „Clasa I” - cei care nu fac nimic, trăiesc 100 de ani și mai și primesc bani pentru asta.
Ordonanța Trenuleț a fost adusă de doi politicieni, unul dintre ei fiind Florin Cîțu, cel care a rămas în istoria României drept omul politic de cea mai tristă amintire de după 1989, cel care a dus PNL în jos iremediabil în anii 2021-2022 ca urmare a măsurilor de restrângere a libertăților personale din timpul covid. PNL a scăzut drastic de la 25% (2020) la 13% (2024). Al doilea artizan al Ordonanței Trenuleț este Cristian Ghinea de la USR, un partid care la votul din 2024 a scăzut cu 3 puncte proncetuale față de 2020 (de la 15% la 12%). Totuși aceleași partide prin aceiași oameni în 2024 continuă să afecteze nivelul de trai.
După o săptămână de discuții legate exclusiv de sectorul bugetar în cadrul Ordonanței Trenuleț, brusc, peste noapte, luni pe 30 decembrie 2024 a apărut și locomotiva acesteia, ținută până acum bine ascunsă în depou: creșteri de taxe noi pentru sectorul privat, dar și creșteri în domeniul enegiei. Pentru cine aduce locomotiva trenulețului creșterile de taxe? Pentru clasa de mijloc, IMM-uri, programatori IT, construcții, agricultură. În traducere, acestea înseamnă încă o piedică majoră asupra celor care mai mișcă ceva în România, concomitent cu creșterea prețurilor la locuințe, energie, mâncare și altele. Sunt două palme dintr-un foc peste capul celor care mai fac pe aici ceva.
Q1 2024 în România marca un record de IMM-uri închise, în ultimii 12 ani. Atunci, la final de 2024, vii iar cu măsuri contra IMM-urilor?
Strategia nu este una nouă și nu ține neapărat de partide și nici măcar de țară. Să ne uităm unde au ajuns prețurile locuințelor în București cu un primar de la USR care a urmărit o prohibiție în domeniul construcțiilor, având ca rezultat aproape triplarea costului apartamentelor din oraș. Se cer 350.000 de euro pe niște cocioabe. Un apartament de două camere nou spre periferii a ajuns la 180.000 de euro.
Ce vedem acum este un alt pas dintr-o strategie de sărăcire a oamenilor, despre ca am mai scris în ultimii doi ani după terminarea planului covid. Strategia de sărăcire cu tacticile ei nu se limitează la România, ci este implementată peste tot în Europa de Vest și SUA. Faptul că Europa este dusă în ansamblu la sapă de lemn prin măriri de taxe și prețuri mari la energie este admis și de Ciolacu, fie și printre rânduri. Dar degeaba o admit cei care o fac.
Așadar - în loc să elimine de exemplu frauda cu TVA în valoare de 9 miliarde de euro pe an prin simpla aplicare a taxării inverse despre care toți specialiștii urlă de 2-3 ani de zile, în loc să încurajeze clasa de mijloc a IMM-urilor care ține cel puțin o jumătate din economie, în loc să impună taxe firmelor mari care produc sute de milioane cu taxe zero, în loc să taie scandaloasele „pensii speciale”, în loc să dea afară o jumătate dintre angajații bugetari - guvernanții continuă și în al doilea mandat postcovid să sărăcească mediul privat autentic. Din punctul meu de vedere, la ordin extern.
Riscurile acestor măsuri, pe lângă închiderea pe plan local a afacerilor mici și mijlocii, alături de trimiterea în șomaj a zeci de mii de oameni sunt cele expuse bine aici.
Să nu uităm ce măsuri draconice au fost impuse de Banca Mondială, Comisia Europeană și alții în România, aplicate de guvernanții noștri votați de noi, în ultimii 3-4 ani. Este o imagine de ansamblu fără a intra în detalii, sigur uit unele lucruri:
- mărirea impozitului pe dividende de la 5% la 8% (acum vafi 10%)
- măriri taxe în IT
- creșteri TVA la construcții
- eliminarea salariilor part-time și obligația de a plăti impozite complete pentru acestea
- creșterea constantă a salariului minim care a însemnat e fapt creșteri de taxe pentru firme
- aplicarea de impozit pe Sănătate la veniturile din chirii și separat mărirea impozitelor la chirii
- triplarea taxelor la Sănătate pentru profesiile liberale (avocați etc.)
- punerea pe butuci a conceptului de PFA prin mărirea exorbitantă a taxelor PFA
- limitarea la doar un singur IMM de persoană (al doilea intrând direct pe impozit pe profit de 16%)
- obligativitatea de a avea cel puțin un angajat pentru a putea activa ca IMM (altfel intrând direct pe impozit pe profit de 16%)
- efactura - urmărirea mediului de afaceri, creșterea costurilor prin noi sisteme obligatorii, complicarea procedurilor
- aproape dublare a costului energiei electrice, termice și combustibilului
- inflația de aproximativ 7% pe an
- creșteri la asigurări RCA
Și alte câte și mai câte au fost adăugate, permanent, acesta fiind doar un alt pas pe lângă cei ce vor urma.
În special privind România se dorește ca aceasta să devină o țară săracă scumpă. De ce? O explicație ar putea fi planul general despre care am vorbit. O alta poate fi faptul că mulți străini din Europa de Vest s-au săturat de asuprirea financiară de acolo și vin aici să facă business sau pur și simplu să se ferească de taxele uriașe. Și asta nu e ok.
Este absolut transparent faptul că actualii guvernanți nu au înțeles nimic din ultimul vot, deși la nivel declarativ susțin invers. S-au făcut că înțeleg, au blocat prin forță votul la care am fost îndemnați să venim benevol, iar acum își văd liniștit de creșterea taxelor, în cadrul planului de sărăcire. Nu se aduce nimic direct pe masă pentru o dezvoltare, pentru o viață mai bună.
Se aduce în discuție creșterea economică, prin „investiții”. Investiții făcute de stat în special în autostrăzi, bani care intră în contul a câtorva firme private, care e drept bagă mare. Restul dăm la sapă de lemn ca să virăm, ideal tot, ca taxe la stat. Orice firimitură care cade plutind firav de pe masă nu trebuie să ajungă neînjumătățită pe covor - cam acesta ar fi sloganul actual.
Ce mai lipsește? Eventual creșterea de TVA, creșterea taxelor pe salarii (celebrul „impozit progresiv” care de fapt să mai dea o lovitură clasei de mijloc), creșterea impozitelor pe proprietăți (o lovitură pentru toți) - ca să fie masa bogată. Ar putea să vină și noi scumpiri de energie pentru toți, măcar dacă nu mai putem cumpăra locuințe să stâm pe ghimpi în cele actuale și să nu știm dacă ni le vom mai putea permite. Hai, că se poate. Îi așteptăm pe cei care ne-au înțeles votul să le aplice și pe astea pentru binele nostru.
Ce, e rău la Clasa a II-a? Vorbim când cădem din tren.
Vadim Cușnarencu
