Scotianul John Higgins, de patru ori castigator al titlului mondial, a demonstrat, vineri seara, la Circul Metropolitan din Bucuresti ca, dincolo de marele campion din arena de snooker, ramane un caracter frumos si un mare om.
E trecut de ora 18 si cei cativa jurnalisti pasionati de snooker care tocmai urmariseram primele doua sferturi am iesit in afara Circului pentru o vorba si o cafea. Multi ne-am cunoscut la turneul din urma cu doi ani si am ramas prieteni. Pasiunea comuna pentru snooker ne-a transformat intr-o mica familie. Avem timp sa schimbam impresii despre cele vazute si povestile care vor urma despre acest minunat sport.
La 18:20 pe aleea ingusta din jurul arenei isi face aparitia un Jaguar superb de culoarea visinei putrede si parcheaza chiar langa intrarea jucatorilor. “E John”, se aude o voce. Intr-adevar, marele John Higgins ajunsese la Circ pentru meciul cu Ryan Day din sferturile de finala ale Romanian Snooker Masters.
“Hello, John!”, il salutam aproape la unison si acesta ne raspunde cu un “Hello, guys” impreuna cu un zambet extrem de amical. Se grabeste spre sala de antrenament pentru a-si face programul de jumatate e ora inaintea meciului.
Aproape ca nu-ti vine sa crezi ca tocmai te-ai salutat cu cel care a ridicat de patru ori deasupra capului trofeul de campion mondial la snooker.
Incepe meciul. Tribunele sunt mai populate ca oricand in aceasta saptamana. Doar joaca ultimul mare campion ramas in competitie dupa eliminarile lui Mark Selby, Neil Robertson sau Mark Williams.
Higgins puncteaza primul cu o lovitura de distanta la buzunarul drept. Ramane perfect la bila neagra, dar se opreste. Il incomodeaza papionul si solicita sa-i fie adus din cabina cel de rezerva. Jocul e reluat dupa cateva zeci de secunde si cel supranumit “Vrajitorul din Wishaw” executa rapid cateva combinatii de rosie cu neagra. Rateaza o rosie cu sprijinul, dupa ce inainte de lovitura un telefon se auzise in sala. Pacat, un break oprit la 22 de puncte.
Day castiga frame-ul, practic il fura, asa cum se obisnuieste in limbajul comun amatorilor de snooker, dupa care gluma se ingroasa. Day face 2-0 dupa un break de 64, insa Higgins nu a venit sa faca figuratie si raspunde in stil de campion cu un break de 91.
Fanii scotianului isi freaca mainile si proiecteaza o revenire a acestuia. Day face 3-1 si pe fata lui Higgins se citeste ingrijorarea. Inca o lovitura ratata de “Vrajitorul” tacului si meciul e gata. Galezul pune capat confruntarii cu break de 86 si e in semifinale.
Urmeaza cea mai interesanta parte a povestii.
Day iese din arena sub aplauzele generoase ale publicului si atat. Se retrage la cabina si de aici spre hotel. Prea putini isi mai amintesc cum arata galezul dupa aceasta victorie sau pe care usa a iesit din Arena Circului.
Intreaga atentie e atintita asupra lui Higgins. Campionul scotian desi invins era asaltat de fani la sesiunea de autografe anuntata inca din timpul diminetii si programata pentru ora 20:00, adica dupa meciul cu Day. Nicio infrangere nu e usoara, cu atat mai putin una cu 4-1, insa marii campioni stiu sa treaca peste astfel de momente cu fruntea sus. Si din astfel de infrangeri se construiesc marile victorii.
Cati dintre sportivii care va vin in minte asa la o prima strigare ar mai ramane sa semneze autografe si sa sa faca poze cu fanii pana la ultimul? Hmm. Prea putini. Printre ei se numara John Higgins, cel care inainte de a fi campion demonstreaza ca ramane om.
“The Best” (trad.-cel mai bun) ii spune unul dintre fanii prezenti. Scotianul, vizibil mahnit de infrangerea suferita la scor, raspunde “not today” (trad. - nu astazi). “Always champion” (trad. - intotdeauna campion) intareste un alt fan prezent mai in spate. Se citeste emotia in privirea lui Higgins. Aproape ca se vad lacrimi ca in momentul cand a ridicat ultimul trofeu la Crucible.
Ultimul, dar nu cel de pe urma, dintre fani a fost un pusti care n-avea mai mult de 6-7 ani. Higgins l-a luat in brate ca un tata si a facut o poza pe care micutul o va pune cu siguranta in rama peste ani. Bucuria pustiului nu poate fi exprimata in cuvinte. E coplesitoare!
“Pentru mine 15 minute in plus nu inseamna foarte mult. Pentru oameni insa e o bucurie sa fie alaturi de noi, platesc bilete sa ne vada. Eu castig bani din snooker, insa oamenii platesc sa ma vada, asa ca e mereu o placere sa fiu alaturi de fani”, a spus Higgins in timp ce se indrepta spre masina pregatita sa-l transporte la hotel.
Va fi o noapte scurta. Scotianul are sambata la 6 dimineata avion spre Glasgow. Urmeaza alte turnee de castigat si inimi de cucerit de catre marele campion pe numele sau John Higgins. A promis ca revine la Bucuresti in 2019 pentru o noua editie de Romanian Snooker Masters.
