Istoria JO
Toate editiile | Atena 1896 | Paris 1900 | St. Louis 1904 | Londra 1908 | Stockholm 1912 | Antwerp 1920 | Paris 1924 | Amsterdam 1928 | Los Angeles 1932 | Berlin 1936 | Londra 1948 | Helsinki 1952 | Melbourne 1956 | Roma 1960 | Tokyo 1964 | Mexic 1968 | Munchen 1972 | Montreal 1976 | Moscova 1980 | Los Angeles 1984 | Seul 1988 | Barcelona 1992 | Atlanta 1996 | Sydney 2000 | Atena 2004

Seul 1988

A XXIV-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Seul (Coreea de Sud), în perioada 17 septembrie - 2 octombrie 1988. Ţara gazdă a fost aleasă în detrimentul oraşului nipon Nagoya.

După boicotul de la Jocurile Olimpice din 1976, 1980 şi 1984, JO de la Seul au fost, de asemenea, boicotate de RPD Coreeană şi Cuba. Motivul boicotului a fost refuzul Coreei de Sud a organiza JO împreună cu R.P.D. Coreeană. Totuşi, nici o altă ţară comunistă n-a boicotat aceste Jocuri Olimpice. Etiopia, Seychelles şi Nicaragua nu şi-au permis să-şi trimită sportivii din motive economice.

La această ediţie au participat 8.391 de sportivi din 159 de ţări, dintre care 2.194 de femei şi 6.197 de bărbaţi, care au concurat în cele 237 de probe din 23 de discipline sportive: atletism, canotaj, baschet, box, kaiac-canoe, ciclism, scrimă, fotbal, gimnastică, haltere, handbal, hochei, judo, lupte, nataţie, pentatlon modern, echitaţie, tenis, tenis de masă, tir, tir cu arcul, iahting, volei. La această ediţie a JO au lucrat 27.221 de voluntari, întrecerile fiind urmărite de 11.331 de reprezentanţi ai presei, dintre care 4.978 din presa scrisă şi 6.353 din radio şi televiziune.

La Seul s-au bătut toate recordurile: număr de ţări şi sportivi participanţi, număr de sporturi şi probe incluse în programul olimpic, număr de spectatori, cele mai moderne şi dotate baze sportive. În plus, a fost şi cea mai informatizată ediţie a Jocurilor Olimpice, calculatoarele fiind prezente peste tot şi pentru orice problemă, de la promptitudinea rezultatelor, la cele mai diverse detalii organizatorice şi tehnice. Televiziunea a fost prezentă pretutindeni, existând 23 de canale TV, câte unul pentru fiecare sport inclus în programul JO. Au fost transmise integral toate întrecerile sportive, de la competiţiile preliminare la cele finale.

Ca orice ediţie a Jocurilor Olimpice, şi cea de la Seul a avut vedetele şi eroii săi. Scrimera suedeză Kerstin Palm a devenit prima femeie care a participat la 7 ediţii ale Jocurilor Olimpice. Românca Daniela Silivaş a câştigat 3 medalii de aur, 2 de argint, dintre care una cu echipa, şi una de bronz la gimnastică.

La atletism, Florence Griffith Joyner (SUA) a cucerit 3 medalii de aur şi una de argint, iar înotătorul sovietic Vladimir Salnikov, campion olimpic la 1 500 m, a repetat performanţa de la JO din 1980 de la Moscova. Înotătorul american Matt Biondi a cucerit 7 medalii, dintre care cinci de aur, una de argint şi una de bronz. Cea mai titrată sportivă la Jocurile Olimpice de la Seul a fost înotătoarea germană Kristin Otto, care s-a dovedit imbatabilă în şase probe, la trei stiluri diferite, câştigând şase medalii de aur. Tot la înot, Krisztina Egerszegi (Ungaria) a devenit campioană olimpică la numai 14 ani, prevestind o cariera de excepţie, cu cinci titluri olimpice, la trei ediţii consecutive: 1988, 1992 şi 1996.

O lovitură de teatru a reprezentat descalificarea pentru dopaj a sprinterului canadian Ben Johnson, care stabilise un nou record mondial la 100 m plat.

În clasamentul pe medalii, primul loc a fost ocupat de Uniunea Sovietică, cu 55 de medalii de aur, 31 de argint şi 46 de bronz, urmată de Republica Democrată Germană (RDG), pe locul al II-lea, cu 37 de medalii de aur, 35 de argint şi 30 de bronz, şi de SUA, clasată pe locul al III-lea, cu 36 de medalii de aur, 31 de argint şi 27 de bronz.

România a avut o delegaţie relativ mică faţă de alte ediţii ale Jocurilor Olimpice, numărând doar 62 de sportivi, care au concurat la numai 10 sporturi şi 55 de probe. Cu toate acestea, ei au obţinut, în total, 24 de medalii, dintre care 7 de aur. Ţara noastră s-a menţinut în primele 10 naţiuni sportive ale lumii: locul al X-lea în clasamentul pe puncte, locul al IX-lea în clasamentul pe medalii şi locul al VIII-lea în clasamentul medaliilor de aur câştigate, întrecând astfel numeroase ţări cu vechi tradiţii sportive, printre care Franţa, Italia, Canada şi Australia.