Istoria JO
Toate editiile | Atena 1896 | Paris 1900 | St. Louis 1904 | Londra 1908 | Stockholm 1912 | Antwerp 1920 | Paris 1924 | Amsterdam 1928 | Los Angeles 1932 | Berlin 1936 | Londra 1948 | Helsinki 1952 | Melbourne 1956 | Roma 1960 | Tokyo 1964 | Mexic 1968 | Munchen 1972 | Montreal 1976 | Moscova 1980 | Los Angeles 1984 | Seul 1988 | Barcelona 1992 | Atlanta 1996 | Sydney 2000 | Atena 2004

Moscova 1980

A XXII-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Moscova, în URSS, în perioada 19 iulie-3 august 1980. Moscova a fost aleasă în detrimentul oraşului Los Angeles, care avea să găzduiască ediţia următoare.

Prezenţa sovietică în Afganistan a determinat o serie de ţări occidentale să boicoteze competiţia olimpică, acestea refuzând să-şi trimită sportivii în capitala URSS. Chiar şi în aceste condiţii, la Moscova au fost prezenţi 5.179 de atleţi, dintre care 1.115 femei şi 4.064 bărbaţi, reprezentanţi a 80 de ţări. Aceştia au participat la 203 probe din 21 de discipline sportive: atletism, canotaj, baschet, box, kaiac-canoe, ciclism, scrimă, fotbal, gimnastică, haltere, handbal, hochei, judo, lupte, nataţie, pentatlon modern, echitaţie, tir, tir cu arcul, iahting şi volei. Presa a avut 5615 reprezentanţi, dintre care 2685 din presă scrisă şi 2930 de ziarişti de radio şi televiziune.

Chiar dacă numărul sportivilor şi al ţărilor participante a fost mai mic decât la precedentele ediţii ale JO, a crescut în schimb valoarea performanţelor, depăşindu-se 73 de recorduri olimpice, 36 mondiale şi 39 europene. Întrecerile olimpice de la Moscova au fost urmărite de peste 5 milioane de spectatori prezenţi în tribunele sălilor şi stadioanelor. În plus, peste 1,5 miliarde de telespectatori au vizionat zilnic transmisiile efectuate de 59 de societăţi de televiziune din întreaga lume.

Rusul Aleksandr Ditiatin a câştigat medalii la fiecare probă în gimnastica masculină, devenind singurul sportiv care a câştigat 8 medalii la o singură Olimpiadă. Super-greul cubanez Teófilio Stevenson a devenit primul boxer care a cucerit aceeaşi categorie de trei ori, în timp ce Gerd Wessig a devenit primul concurent la săritura în înălţime masculin care a doborât un record mondial la Olimpiadă. Rusul Vladimir Salnikov a coborât sub bariera celor 15 minute în proba de 1.500 m liber, după ce câştigase alte două medalii la 400 m liber şi ştafetă 4×200 m. Atleţii britanici Steve Ovett şi Sebastian Coe s-au duelat la 800 m şi 1.500 m, împărţindu-şi victoriile.

În clasamentul pe medalii, primul loc a fost ocupat de URSS, cu 80 de medalii de aur, 69 de argint şi 46 de bronz, urmată de Republica Democrată Germană (RDG), clasată pe locul al II-lea, cu 47 de medalii de aur, 37 de argint şi 42 de bronz şi de Bulgaria, pe locul al III-lea, cu 8 medalii de aur, 16 de argint şi 17 de bronz.

România a avut rezultate foarte bune la această ediţie a Olimpiadei. Cu cele 25 de medalii cucerite şi cu 203 puncte realizate, sportivii români s-au clasat pe locul al VI-lea în clasamentul pe puncte şi pe total de medalii, şi pe locul al VII-lea în clasamentul pe medalii de aur, fiind pentru prima dată când se cuceresc 6 medalii de aur.