Istoria JO
Toate editiile | Atena 1896 | Paris 1900 | St. Louis 1904 | Londra 1908 | Stockholm 1912 | Antwerp 1920 | Paris 1924 | Amsterdam 1928 | Los Angeles 1932 | Berlin 1936 | Londra 1948 | Helsinki 1952 | Melbourne 1956 | Roma 1960 | Tokyo 1964 | Mexic 1968 | Munchen 1972 | Montreal 1976 | Moscova 1980 | Los Angeles 1984 | Seul 1988 | Barcelona 1992 | Atlanta 1996 | Sydney 2000 | Atena 2004

Munchen 1972

Cea de-a XX-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat, la Munchen, în perioada 26 august - 11 septembrie 1972. Ceremonia a fost deschisă de preşedintele german Gustave Heinemann. Oraşul Munchen a avut trei contracandidate Detroit, Madrid şi Montreal.

La Jocurile de la Munchen, oficialii au rostit în premieră Jurământul olimpic. Manifestarea olimpică din 1972 s-a bucurat de o participare deosebit de numeroasă şi de condiţii organizatorice excelente. Majoritatea întrecerilor au fost găzduite de importantul complex sportiv de la Oberwiesenfeld.

Flacăra olimpică, adusă pe stadionul din Munchen de atletul Gunther Zahn, a fost purtată, în drumul său din Grecia, de aproape 6.000 de persoane, inclusiv români, pe parcursul traseului său prin ţara noastră.

Jocurile Olimpice de la Munchen au fost cele mai mari de până atunci, stabilindu-se recorduri la aproape toate categoriile. Cu toate acestea olimpiada a fost umbrită pe 5 septembrie de producerea unui atentat terorist. 8 terorişti palestinieni din gruparea 'Septembrie Negru' au pătruns în Satul Olimpic, unde au ucis doi membri ai echipei Israelului şi au luat 9 ostatici, care au fost ucişi ulterior. Jocurile au fost suspendate pentru o perioadă de 34 de ore, a avut loc o slujbă religioasă în memoria victimelor iar steagurile ţărilor participante au fost coborâte în bernă. În urma acestui eveniment, semnificaţia tuturor celorlalte detalii ale Jocurilor a pălit, chiar dacă întrecerile au avut momentele lor.

La Jocurile din 1972 a fost reintrodus tirul cu arcul, după o absenţă de 52 de ani, iar handbalul a revenit după 36 de ani. În premieră a apărut proba de caiac-canoe slalom. De asemenea, Olimpiada de la Munchen a fost prima care a avut o mascotă: căţelul Waldi.

Înotătorul american Mark Spitz a fost vedeta întrecerilor, cu nu mai puţin de şapte medalii de aur cucerite (cu tot atâtea recorduri mondiale), la care se adăugau alte două de la Olimpiada precedentă de la Ciudad de Mexico, 1968.

Finlandezul Lasse Viren a căzut la jumătatea cursei de 10.000 m, dar a revenit şi a câştigat cu un record mondial. Era prima din cele patru medalii de aur pe care le-a cucerit la olimpiade.

Germanca Liselott Linsenhoff (RFG) a devenit campioană olimpică la dresaj, premieră pentru o femeie într-o întrecere individuală olimpică ecvestră.

Una dintre favoritele presei la Jocurile de la Munchen a fost gimnasta rusă Olga Korbut, evoluţia ei impresionând lumea, după succesul pe echipe, ratarea de la individual compus şi victoria din concursul pe aparat.

Australianca Shane Gould a câştigat trei medalii la nataţie, în probele de 200 m, 400 m liber şi la 200 m mixt, stabilind record mondial de fiecare dată. Pe lângă aceste trei medalii de aur, ea a mai câştigat un argint la 800 m liber şi un bronz la 100 m liber.

Sportiva germană Ulrike Meyfarth care avea numai 16 ani când a participat la concursul de săritură înălţime şi-a depăşit cea mai bună performanţă personală cu 7 cm, egalând recordul mondial şi cucerind aurul olimpic. Astfel, ea a devenit cel mai tânăr atlet care a câştigat o probă individuală la Jocurile Olimpice.

La Jocurile Olimpice de la Munchen au participat în total 7.134 sportivi, din 121 ţări dintre care 1.059 femei şi 6.075 bărbaţi care s-au întrecut în 195 de probe din 21 de discipline sportive: atletism, canotaj, baschet, box, caiac-canoe, ciclism, scrimă, fotbal, gimnastică, haltere, handbal, hochei, judo, lupte, nataţie, pentatlon modern, echitaţie, tir, tir cu arcul, volei, sporturi nautice.

În clasamentul pe medalii, primul loc a fost deţinut de URSS, 50 de medalii de aur, 27 de argint, 22 de bronz, locul al doilea SUA, 33 de medalii de aur, 31 de argint, 30 de bronz, locul al treilea RDG, 20 medalii de aur, 23 de argint, 23 de bronz. România a ocupat locul 13, cu 3 aur, 6 argint, 7 bronz.