Istoria JO
Toate editiile | Atena 1896 | Paris 1900 | St. Louis 1904 | Londra 1908 | Stockholm 1912 | Antwerp 1920 | Paris 1924 | Amsterdam 1928 | Los Angeles 1932 | Berlin 1936 | Londra 1948 | Helsinki 1952 | Melbourne 1956 | Roma 1960 | Tokyo 1964 | Mexic 1968 | Munchen 1972 | Montreal 1976 | Moscova 1980 | Los Angeles 1984 | Seul 1988 | Barcelona 1992 | Atlanta 1996 | Sydney 2000 | Atena 2004

Amsterdam 1928

Dupa trei incercari nereusite de a organiza olimpiada la Amsterdam, Olanda reuseste in 1928.

Steagul olimpic a fost pentru prima data inaltat la Amsterdam.

Si-a facut prima aparitie si echipa Germaniei, dupa 16 ani.

Amsterdam a introdus si noul sinonim al flacarii olimpice, care a fost aprinsa tot timpul pe durata jocurilor.

Din cauza ca s-a imbolnavit, fondatorul olimpiadei, Baron de Coubertin, a lipsit.

Atletele au participat pentru prima data la cursele pe pista, in ciuda obiectiilor lui De Coubertin, dar au fost limitate doar la 5 probe.

Lina Radke-Batschauer a devenit a doua atleta care castiga o medalie de aur pentru Germania , cu victoria la 800 metri.

Dar cursa nu a fost uitata de celelalte state, unele dintre competitoare suferind de epuizare completa, fortand COI sa suspende cursa de 800 metri femei pana in 1960.

Doua nume familiare au dominat din nou: Paavo Nurmi a adunat inca trei medalii, in timp ce Johnny Weissmuller si-a spulberat toti concurentii in bazinul de inot.

Printul Olav Val Norvegiei, a devenit primul membru al unei casei regale care a obtinut o medalie la hochei, in fata a 50.000 de oameni.

Egipteanul Ibrahim Moustafa a fost primul sportiv din afara Europei care a castigat aurul la lupte greco-romane.

Luigina Giavotti a devenit cea mai tanara medaliata la olimpiada cand, la 11 ani si 302 zile a castigat argintul la gimnastica, un record olimpic ce inca mai sta si azi in picioare.