Pe vremea lui Ceausescu, oamenii de pe strata aveau o oftica muta, mocnita, dar constienta, pe coloanele oficiale de atunci ale aparatului de partid si de stat. Asa cum romanii urau blocurile comuniste inalte, prea lipite unele de altele, asa cum erau urati securistii, coloanele oficiale nu faceau exceptie. 

Coloanele erau privite ca un semn de putere afisat de cei mai mari pana si in trafic, acolo unde pe langa ca trebuia sa stai in aglomeratii si semafoare mai trebuia sa inghiti si ca unii mai smecheri merg fara sa se opreasca.

SURSA FOTO: CANCAN. Coloana oficiala a lui Nicolae Ceausescu, inainte de 1989

Iar boala pe acele coloane se perpetueaza in timp, asa cum s-a vazut recent. Aparent anesteziata in democratie, boala pe coloane a ramas in ADN, iar acum s-a reactivat cu "proteina" adusa de moartea politistului cazut in groapa. Cu toate ca groapa mortala s-a astupat intr-un timp record, groapa din constientul public se dovedeste ca e acolo. Povestea a atins mult. Boala pe coloane este acum renascuta in constientul popular, mai vie decat oricand. Iar acum, in democratie, nu se mai exprima in gand, ci asa cum trebuie: printr-o forma de protest vizibila, audibila si civilizata. Sute de claxoane isi fac treaba. 

Am vrut sa scapam de uniformele scolare din comunism, iar acum ne-am intors la ele si le platim de buna-voie la scoala pentru copii. Uram blocurile comuniste inalte, prea apropiate unele de altele, acum dam 100.000 de euro pe trei camere in blocuri si mai inalte si mai lipite unele de altele. Ceausescu era un nenorocit, astupa biserici cu blocuri de 8 etaje, acum se darama biserici ca sa faca loc la blocuri de 15 etaje. Am vrut sa scapam de securisi, am dat de si mai multi, si mai pregatiti, si mai intinsi, si mai rai. Voiam sa bem Pepsi si sa avem masini straine, acum le avem si ne omoara.

Am vrut sa scapam de coloanele lui Ceausescu, acum inghitim coloane de la si mai multi demnitari grabiti in drumul lor de a face un bine tarii si, implicit, noua.

Coloana in democratie. SURSA FOTO: DOROHOINEWS.RO

Gestul de protest de astazi (indiferent de cine era in acea coloana, nici nu conteaza) este unul reprezentativ. Vine in mod clar ca reactie la moartea politistului mort in fruntea acelei coloane si toata povestea care a urmat. Gestul de azi ar putea sa fie un model si ar trebui perpetuat, luat ca o regula de toti soferii. Indiferent de coloane, de cine este in masinile acelea, cei din coloane trebuie claxonati. Ei trebuie sa stie ca aceste coloane deranjeaza atat pentru ca in trafic se pierde timp, cat si prin simpla prezenta vizuala opresiva, de forta. Coloana a fost si este un instrument de anti-imagine, este un instrument comunist care in multe alte tari din Europa nu se foloseste din respect pentru oameni. Asa cum noi stam in Bucuresti zeci de minute la semafoare si plecam cu o ora inainte sa ajungem undeva, asa ar trebui si toti politicienii sa faca. 

Cei care trec in coloane trebuie sa stie fara echivoc: nu ii apreciaza nimeni. Din contra, dupa moartea acelui politist din coloana, o moarte cauzata in primul rand de niste lucrari la drum care trebuiau sa se incheie de 20 de ani, boala pe coloane este mai vie ca niciodata. Coloanele trec repede, iar ceilalti "colegi" de trafic pierd avioane, vieti, timp si ambreiaje. Asta inseamna egalitate pentru toti, democratie? De aia am votat, ca sa ne-o ia unii zilnic in fata la semafor pentru ca vor sa ajunga mai repede la serviciu? 

Coloana trece, pietrele raman.