Echipe
AC Fiorentina | AC Milan | AS Roma | Ascoli | Atalanta | Cagliari | Catania | Chievo | Empoli | Inter | Lazio Roma | Livorno | Messina | Palermo | Parma | Reggina | Sampdoria | Siena | AC Torino | Udinese | Juventus | Napoli | Genoa

Parma

Nume complet: Parma Football Club;

Anul infiintarii: 1913

Culorile echipei: albastru-galben;

Stadionul echipei: Stadio Ennio Tardini (27.903 locuri);

Palmares: - 3 Cupe ale Italiei (1992, 1999, 2002);
- 1 Supercupa a Italiei (1999);
- 1 Cupa a Cupelor (1993);
- 2 Cupe UEFA (1995, 1999);
- 1 Supercupa a Europei (1993);
- vicecampioana a Italiei in 1997, si de 2 ori ocupanta a locului al III- lea (1993, 1995);
- a disputat alte 2 finale de Cupa a Italiei (1995, 2001);
- a pierdut celelalte 4 finale de Supercupa a Italiei (1992, 1995, 2000, 2002)
- finalista a Cupei Cupelor in 1994;

---

Jucatori reprezentativi: C. Ancelotti, N. Sensini, T. Brolin, L. Thuram, H. Stoicikov, C. Taffarel, H. Crespo, J. Veron, . Buffon, M. Ganz, D. Fuser, F. Cannavaro, D. Baggio, A. Bennarivo, H. Nakata, G. Grun, F. Asprilla, Adriano, Gilardino, V. Grella;

Vedete actuale ale echipei: L. Bucci, F. Couto, F. Coly, J. Bolano, J. Bolano, D. Morfeo, V. Kutuzov;

Jucatori romani la echipa:Adrian MUTU (2002-2003), Ianis ZICU (2003-2005);

Clasari in ultimele 6 sezoane (2002-2007): 10A, 6A, 5A, 18A, 8A, 12A;

Fapt divers: Cel mai experimentat jucator al Parmei este portarul Luca Bucci, purtator al tricoului cu numarul 5, o veritabila “ciudatenie” pentru un goalkepper.

---

In opinia multora Parma a reprezentat cea mai frumoasa echipa a anilor ’90, cu o ascensiune incredibila in fotbalul italian si european. Jucatori precum Juan Sebastian Veron, Gianluigi Buffon, Lilian Thuram, Fabio Cannavaro, Hernan Crespo sau Faustino Asprilla si-au creat un nume in fotbalul mondial aici, contribuind la succesele incredibile ale unei formatii anonime practic inainte de 1990.

Cum a fost posibil asa ceva? O asemenea marire si decadere cum rar s-a putut vedea; este adevarat ca fotbalul italian este plin de neprevazut si ca in fiecare an o noua descoperire sau intamplare distruge fragilul echilibru existent intre “cel mai puternic campionat din lume” si exterior. Scandalurile de tot felul s-au tinut scai de aceasta formatie; incepand cu drogurile si terminand cu “moartea” mastodontului Parmalat (sponsorul echipei, si unul dintre cele mai cunoscute branduri italiene). Dar sa o luam cu inceputul.

Actul de formare al clubului parmegian a luat nastere la 27 iulie 1913 sub denumirea de Verdi Football Club – nume care vine de la compozitorul italian Giuseppe Verdi nascut in Parma. In 1929 reuseste sa promoveze in Serie B, mult vreme punctul terminus pentru echipa.

Spre sfarsitul anilor ’60 echipa se zbatea in anonimat, (divizia D) orasul cu peste 150000 de locuitori nefiind reprezentat pe harta fotbalistica a tarii. Intre lupta oarba pentru Serie C sau B a intervenit un moment de stralucire, un declic necesar care a revitalizat formatia si i-a oferit sansa sa se afirme; acesta a fost in primul rand echilibrul intre domeniul financiar si organizatoric, concernul Parmalat facandu-si treaba iar Nevio Scala imprimand un joc ofensiv si sigur. Dat fiind acest echilibru, echipa reuseste sa promoveze in Serie A in 1990 cu un lot dintre care se remarcau in mod deosebit Minotti, Melli, Apolloni, Bucci si Osio.

Primul meci in Serie A a constituit un esec, cu Juventus, insa intotdeauna “botezul” este unul “dureros”; in urmatoarele etape echipa reuseste sa invinga Napoli-ul lui Maradona exemplu cert ca echipa era pregatita sa infrunte rigorile fotbalului de inalt nivel.

Au inceput sa apara si performantele: Cupa Italiei in 1992, moment in care “s-a razbunat” pe Juventus (scor final 2-0) si o Cupa a Cupelor in anul imediat urmator (3-1 cu Antwerpen); Supercupa Europei ingroasa gluma, Milanul declarandu-se si el invins; (se putea observa ca in acel timp Italia domina cu autoritate competitiile europene intercluburi).

An dupa an la Parma se remarca un nou jucator, infuzia de capital aducand cu sine si o infuzie de jucatori straini din Scandinavia (cazul lui Thomas Brolin) pana in Columbia (cazul lui Asprilla), din Balcani (Stioicikov) pana in Africa (Mboma). Hidetoshi Nakata a fost cumparat si datorita imaginii incredibile pe care o “vindea”, exemplu elocvent al unui club devenit mare, capabil de elaborare a unor strategii.

Si vanzarea de jucatori a devenit o afacere, Parma incasand sume importante pe jucatori precum Veron, Buffon, Crespo, Cannavaro, Ortega, Thuram sau Chiesa; cu toate acestea proasta gestionare a fondurilor a dus la declinul formatiei. Desi s-a invocat faptul ca veniturile s-au transformat in cheltuieli (pentru aducerea unor jucatori gen Adriano, Mutu etc.) nu reprezinta decat un argument pueril costurile nefiind deloc unele ridicate iar profitul din nefericire a ajuns Dumnezeu stie pe unde.

Dupa un sezon de vis al cuplului Adriano – Mutu, cel mai percutant din Serie A-ul sezonului 2002-2003, a fost detonata “bomba”, sponsorul Parmalat retragandu-se de la echipa datorita problemelor financiare. Din acest moment echipa din Emilia-Romagna s-a axat pe jucatori necunoscuti gen Ferrari, Bresciano sau Gilardino cu care a reusit sa se califice in fazele superioare ale Cupei UEFA insa salvandu-se de la retrogradare in ultimele momente.

Parma a dus o salbatica lupta pentru a se mentine in elita, fiiind constienta ca o eventuala retrogradare insemna in mod cert finalul unui ciclu, ciclu care dureaza de 17 ani si care obliga la continuitate. Desi pare condamnata de aproape fiecare data in ultimi ani, reuseste sa se mobilizeze exemplar sis a isi prelungeasca visul (sau agonia?!)