Palmares: - 3 titluri de campioana a Italiei (1942, 1983, 2001); - 7 Cupe ale Italiei (1964, 1969, 1980, 1981, 1984, 1986, 1991, 2007); - 1 Supercupa a Italiei (2001); - 1 Cupa UEFA (1961); - de 9 ori vicecampioana a Italiei (1931, 1936, 1981, 1984, 1986, 2002, 2004, 2006, 2007) si de 5 ori ocupanta al locului al III – lea (1932, 1955, 1975, 1982, 1988); - a disputat alte 6 finale de Cupa a Italiei (1937, 1941, 1993, 2003, 2005, 2006); - finalista a Supercupei Italiei in 1991; - finalista a Cupei Campionilor Europeni (1984: 1-1, 2-4pen. cu FC Liverpool); - finalista a Cupei UEFA (1991);
Cea mai categorica victorie: 9-0 (cu Cremonese, 13 oct. 1929);
Cea mai severa infrangere: 1-7 (cu Torino, 5 oct. 1947 si cu Juventus, 7 mar. 1932);
Jucatori reprezentativi: E. Guaita, G. Masetti, B. Conti, A. Ghiggia, J. Schiaffino, A. Amadei, Z. Boniek, G. Giannini, G. Losi, P. Vierchowod, P. Manfredini, A Balbo, G. Batistuta, Cafu, V. Candela, Falcao, Emerson, Cassano, E. di Francesco, P. Sergio, R. Voller, T.Hassler;
Vedete actuale ale echipei: F. Totti, C. Panucci, C. Chivu, P. Mexes, S. Perrotta, A. Mancini;
Jucatori romani la echipa: Cristian CHIVU (2003-?), Adrian PIT (2007-?);
Fapt divers: in 80 de ani de istorie AS Roma a petrecut un singur an competitional in Serie B (1951-1952) restul sezoanelor insemnand tot atatea prezente in elita fotbalului italian, respectiv Serie A!
Echipa ia fiinta in 1927 la initiativa autoritatilor locale care se temeau ca “cetatea eterna” sa nu ramana fara performante in acest joc sportiv relativ nou: fotbalul. Asa ca se hotaraste unificarea a 3 echipe slabe din punct de vedere valoric, organizatoric si financiar sub una singura. Lazio Roma nu a fost inclusa in aceasta “fuziune”, scutind fotbalul de pierderea unui viitor derby deosebit.
Culorile vor fi alese cu grija, istoria si crestinismul fiind reprezentate prin ele (rosul simbol al regalitatii care a facut din Roma cel mai important oras al Antichitatii si galbenul simbol al Papalitatii si crestinismului, respectiv celebra lupoaica, “mama” a gemenilor Romulus si Remus intemeietori al “orasului celor 7 coline”).
3 ani mai tarziu, in 1930, AS Roma evolueaza pentru prima data in Serie A, in anul urmator fiind la un pas de cucerirea primului sau titlu de campioana. Lungul sir de succese este deschis (relativ tarziu in opinia suporterilor nerabdatori) in 1942 cand, antrenata de catre austriacul Schaffer reuseste primul “scudetto”, Masetti si Amadei fiind artizanii acestui titlu.
Dupa o seceta relativa, “udata” cu 2 Cupe ale Italiei si Cupa Oraselor Targuri (a.k.a. Cupa UEFA) in anii ‘ 60, vine si adevarata consacrare, anii ’80 reprezentand cea mai glorioasa perioada a formatiei romane: un nou titlu de campioana in 1983 (cu Ancelotti, Falcao si Prohaska printre “generatori”), 4 Cupe ale Italiei si o finala de Cupa a Campionilor pierduta la loteria penalty-urilor in fata “cormoranilor” de la FC Liverpool si in fata propriilor suporteri (finala avand loc pe “Olimpico”).
Ultima mare performanta a celor de la AS Roma a fost atinsa in 2001, cand sub bagheta magica a lui Fabio Capello si cu o generatie din care nu puteau lipsi Totti, Tomassi, Montella, Cassano, Antonioli, Candela, Cafu sau Emerson echipa reuseste un nou titlu de campioana, fiind prima campioana a secolului XXI in Italia. Ultima partida a fost o veritabila descatusare, fanii invadand terenul de joc si deposedandu-si favoritii de tricouri si sorturi, imaginea portarului Antonioli (si uimirea de pe fata sa) facand inconjurul Italiei.
Ultimul mohican al aceslei generatii a ramas capitanul Francesco Totti, motorul echipei, in jurul caruia au aparut alti jucatori valorosi gen cuplul de fundasi centrali romano-francez: Chivu-Mexes, “maratonistul” brazilian Mancini, sau mijlocasul Perotta (nu trebuie uitat nici Panucci, in ultimul timp cu un apetit extraordinar pentru gol). Trebuie mentionat faptul ca echipei ii lipseste un varf autentic, dupa plecarea lui Cassano si imprumutul lui Montella la Fulham, a cedarii lui Carew, echipa ramanand descoperita pe acest post (revenirea lui Nonda nu este suficienta fiind nevoie de inca un atacant veritabil!).
Responsabilul cu golurile a devenit Totti (proaspat laureate al “Ghetei de Aur”) ajutat din spate de trioul Mancinni-Perotta-Taddei, sezonul fiind unul foarte reusit pentru echipa, adjudecandu-si locul al II- lea, evoluand in “sferturile” Ligii Campionilor si zdrobind Interul in finala Cupei Italiei.
Dupa ce cativa ani a evoluat pe trei arene diferite (Motovelodromo Appio, Testaccio si Flaminio) s-a stabilit pe “Olimpico” impartindu-l cu rivala de moarte Lazio Roma, urmand modelul mult mai vechi al orasului Milano: Internazionale – AC Milan.