Editii anterioare
Germania 2006 | Coreea de Sud & Japonia 2002 | Franta 1998 | SUA 1994 | Italia 1990 | Mexic 1986 | Spania 1982 | Argentina 1978 | Germania 1974 | Mexic 1970 | Anglia 1966 | Chile 1962 | Suedia 1958 | Elveţia 1954 | Brazilia 1950 | Franţa 1938 | Italia 1934 | Uruguay 1930

Italia - 1934

Italia, una din ţările evitate în desemnarea gazdei din 1930, a fost desemnată de UEFA ca organizatoare a celui de-al doilea Mondial.

Victoria Italiei, 2-1 în finală cu Cehoslovacia, după prelungiri, şi dezamăgirile crunte suferite de favoritele Brazilia şi Argentina, ambele eliminate după doar un meci şi după călătorii de peste 13.000 de kilometri, au fost principalele evenimente ale turneului final.

Găzduit între 27 mai şi 10 iunie, turneul italian a adunat la start 32 de formaţii şi a programat şi un tur preliminar pentru a se face departajarea.

Datorită absenţei formaţiilor europene cu nume de la primul turneu final, Brazilia şi Argentina au hotărât să abordeze Campionatul din 1934 cu jucători mai puţin cunoscuţi iar Uruguayul a boicotat total competiţia, refuzând să-şi apere titlul.

Printre cele 16 formatii aliniate la startul turneului final s-a numarat si echipa Romaniei, care a parasit insa competitia chiar dupa primul meci.

Pe Stadio Littorio din Trieste, tricolorii au intalnit Cehoslovacia pe 27 mai 1934, la meci asistand putin peste 8000 de spectatori.

Dobay a deschis scorul pentru Romania in minutul 11, rezultatul fiind intors de Cehoslovaci in partea secunda. Mai intai Puc a egalat in minutul 50, pentru ca Nejedly sa marcheze golul victoriei si calificarii in sferturile de finala.

Echipa Romaniei a evoluat in umatoarea alcatuire: Zombory - Vogl (c), Albu - Deheleanu, Cotormani, Moraveţ - Bindea, Covaci, Sepi, Bodola, Dobay.

Un singur meci din optimi a avut nevoie de prelungiri, Austria depasind Franta cu 3-2. In aceasta faza a competiei s-au remarcat infrangerile suferite de Argentina (2-3 cu Suedia) si Brazilia (1-3 cu Spania), cele doua sud-americane parasind prematur intrecerea.

Scorul optimilor a fost reusit de Italia, care a administrat un categoric 7-1 echipei Statelor Unite ale Americii.

Squadra Azzurra a avut nevoie in sferturi de doua meciuri pentru a trece de Spania, dupa 1-1 in prima confruntare urmand un 1-0 gratie reusitei lui Giuseppe Meazza din minutul 11.

Cele doua infruntari au fost extrem de dure, portarul spaniol Ricardo Zamora nefiind in stare sa dispute jocul secund dupa ce a fost accidentat in prima partida.

Acelasi clasic 1-0 pentru Italia si in semifinala cu Austria, in timp ce a doua semifinalista a fost Cehoslovacia, care a trecut de Germania cu 3-1.

Ultimul act s-a disputat pe Stadionul National al Partidului Fascist in fata a peste 45.000 de spectatori, arena fiind demolata ulterior pe locul sau construindu-se in 1953 Stadio Flaminino, locul traditional de desfasurare a meciurilor internationale de rugby ale Italiei.

Cehoslovacii au deschis scorul in minutul 71 prin Puc, dar italienii au trimis meciul in prelungiri prin Orsi, care a punctat cand mai erau noua minute din timpul regulamentar. Schiavio a adus victoria Italiei in minutul 95 si totodata primul titlu mondial din istorie.

Cel mai bun marcator al turneului a fost cehoslovacul Oldrich Nejedly, cu 5 reusite.