Originally Posted by
Nico21
Bănia, sub ocupația clanurilor țigănești
Craiova este în puterea lor. Se luptă între ei cu săbii, pistoale, furci, bâte sau topoare. Autoritățile spun că dețin controlul, dar realitatea este cu totul alta.
Trei mari clanuri țigănești dețin controlul Craiovei, fiecare având anumite zone pe care le "administrează". Cei din Fața Luncii, de altfel și cei mai temuți, sunt reprezentați de Silvian Filotti, zis "Fulguță". Cei din Brestei îl recunosc drept lider pe Tatian Dumitru.
Mai sunt țiganii de pe Canal, care nu au un bulibașă consacrat. Nu mai au tradiții țigănești, noua identitate fiindu-le dată de natura infracțiunilor comise cu predilecție: "afaceri" cu fier vechi, cămătărie, taxe de protecție etc. Numeroasele scandaluri armate, în urma cărora po****ția Craiovei este terorizată, sunt considerate "accidente" de către poliție. În același timp, edilul-șef al Băniei ridică din umeri, spunând că rromii nu pot fi integrați.
În Craiova, oraș cu o po****ție de aproximativ 350.000 de persoane, trăiesc peste 40.000 de rromi, iar în Dolj – 70.000. La ultimul referendum, cel din 2001, doar 19.000 de craioveni au recunoscut că sunt de etnie rromă. Potrivit primarului Antonie Solomon, câteva mii de rromi nu au nici măcar acte de identitate. Rromii nu se mai ocupă însă cu meșteșugurile străbune. Comunitatea de pe Canal face bani din colectarea fierului vechi, majoritatea rromilor stabiliți aici ridicându-și adevărate „pagode".
Rromii de pe Canal nu au un lider renumit și nu interacționează foarte mult cu societatea. Deși au pagode impunătoare, ei dorm, în principiu, în odăile sărăcăcioase sau în corturile amplasate în spatele acestora. Mai toți conduc Daewoo Espero, automobil care este o modă în comunitate. Câțiva, dar numai cei mai înstăriți, conduc autoturisme marca Mercedes, dar modele mai vechi. Mai toate familiile poartă numele Durac.
Țiganii „second-hand"
Țiganii din Brestei sunt reprezentați de către Tatian Dumitru, de asemenea președinte al organizației doljene a Partidei Rromilor. Tatian Dumitru „are trecere" la nivel de municipalitate, reprezentând interesele rromilor în relațiile cu Primăria Craiova.
Așa se face că el a ajuns „șeful" târgului amplasat, culmea, în Romanești, aproape de „teritoriul" țiganilor de pe Canal. În târgul din Romanești, rromii lui Tatian Dumitru vând haine second-hand, ocupație de pe urma căreia trăiesc.
Războaiele dintre clanuri au ca principal scop ... Rromii din Fața Luncii, cei mai de temut
Rromii din Fața Luncii și „inima" acestui cartier, Hanul Roșu, sunt cei mai de temut. Aici trăiesc mai multe clanuri, precum Miclescu, Serdaru, Poenaru Velcu. Reprezentantul rromilor din Fața Luncii este Silvian Filotti, zis „Fulguță". El a moștenit șefia de la tatăl său, „Fulgeran", în tinerețe cel mai de temut și cel mai respectat dintre țiganii din Hanul Roșu. Silvian Filotti s-a implicat, ca și Tatian Dumitru, în politică, fiind președintele filialei locale a Comunitații Etniei Rromilor.
„Învățatul" comunității este Vasile Velcu, zis „Năzdrăvan", președinte al Uniunii Rromilor din Craiova, cuscru și bun prieten cu „Fulguță". La rându-i, Vasile Velcu „are trecere" pe lângă autoritățile județene, ocupând și funcția de consilier al prefectului de Dolj pe probleme de rromi. „Învățatul" se numără printre puținii rromi bătrâni care știu să scrie și să citească.
Rromii din Fața Luncii fac și diverse afaceri, intermedieri de produse petroliere și fier vechi. Ei sunt, de asemenea, cunoscuți ca fiind cei mai mari cămătari ai Craiovei.
Tinerii din Fața Luncii au început să plece în Vest imediat după Revoluție. Germania nu mai este, acum, la modă, astfel că majoritatea „fac bani", de câțiva ani, în Marea Britanie. Așa se face că rromii din Fața Luncii au vile impunătoare și conduc autoturisme luxoase de ultimă generație.
Familii rivale
Familiile lui Tatian Dumitru și Silvian Filotti se „dușmănesc" de zeci de ani. În comunitate se vorbește că părinții celor doi s-ar fi certat foarte rău, în tinerețe, pentru o fată. „Episodul" s-a încheiat cu moartea tatălui lui Tatian Dumitru, însă aceasta este, în continuare, învăluită în mister. Deși acuzat de rromi, tatăl lui Silvian Filotti, „Fulgeran", nu a fost niciodată arestat, căci acuzațiile nu au putut fi probate de autorități.
Noua generație
Odraslele liderilor rromilor craioveni nu sunt, nici pe departe, ușă de biserică. Nepotul lui Tatian Dumitru a fost arestat acum câțiva ani pentru tentativă de omor. Zeus Dumitru a fost implicat, alături de câțiva prieteni de-ai săi, într-o altercație cu mai mulți dintre rromii de pe Canal. Incidentul, din timpul căruia nu au lipsit bâtele și săbiile, a avut loc la ieșirea dintr-un local craiovean.
Unul dintre tinerii rromi de pe Canal a fost înjunghiat cu sabia de Zeus Dumitru, acesta fiind arestat. La incident a fost prezent și fiul lui Tatian Dumitru, dar anchetatorii au concluzionat că nu el, ci verișorul său a comis tentativa de omor.
Nici beizadelele lui Vasile Velcu nu s-au lăsat mai prejos. Una dintre fiicele lui „Năzdrăvan", Lucreția, a fost recent reținută de polițiști, după ce a fost prinsă la furat. Tânăra, în vârstă de 18 ani, a încercat, alături de mai multe prietene, să fure o ladă frigorifică plină cu înghețată, din fața unui magazin situat chiar în centrul Craiovei.Țiganii și lumea interlopă
Incidentul din septembrie 2003 a avut loc pe fondul unui „război" mai vechi între rromii din Fața Luncii și interlopii din Bănie. Țiganii au tot reclamat, de-a lungul anilor, că „puradeii" le sunt bătuți atunci când sunt prinși prin centrul orașului de „șmecherii" Băniei. De fapt, „răscoala" s-a iscat după un astfel de incident. Fiul (Vialis) unuia dintre liderii din Fața Luncii, „Viliford", a fost bătut în centrul Craiovei de câțiva dintre membrii „Frăției", o așa-zisă organizație condusă de „Gigioc" (Gigi Vadik Zavera), „Cimino" (Fănel Trandafir), „Caiac" (Mihai Pîrvu), „Roșianu" (Gigel Țăndărescu), „Erico" (Cezar Constantinescu).
Totodată, țiganii din Fața Luncii au acuzat că s-ar fi săturat să tot fie discriminați, exemplificând că nu le este permis accesul în diverse cluburi, că taximetriștii refuză să-i transporte și că interlopii le bat copiii. Pe de altă parte, patronii cluburilor au replicat că rromilor nu le este permis accesul atunci când nu au o ținută adecvată, dar și că aceștia provoacă scandaluri în localurile în care merg. La rândul lor, taximetriștii au reclamat că evită să transporte rromi, mai ales în Fața Luncii, pe motiv că aceștia nu le achită contravaloarea curselor efectuate, ba chiar, uneori, îi mai și tâlhăresc. Iar astfel de cazuri au fost destule.
Taberele s-au schimbat, rromii își fac de cap
Anii au trecut, iar taberele din lumea interlopă craioveană s-au schimbat, țiganii din Fața Luncii având cel mai mult de câștigat de pe urma acestei situații. Mai exact, Erico Cezar Constantinescu a rupt rândurile „Frăției", fiind nevoit să facă o înțelegere cu Fața Luncii. De mai bine de un an rromii din Fața Luncii au împânzit cluburile din Bănie. Între timp, desele incidente cu împușcături și victime, ce amintesc mai degrabă de Vestul Sălbatic, nu contenesc la Craiova.
Răscoala din 2003, potolită cu focuri de armă
Rromii craioveni s-au făcut, mai degrabă, remarcați, de-a lungul timpului, din cauza scandalurilor în care au fost implicați. De obicei, rromii craioveni se ceartă între ei. Ba copiii din clanuri diferite se iau la bătaie, scandalul angrenând familii întregi, ba băieții „răpesc" fetele cu intenția de a le lua de soții. Sunt cazuri în care familia miresei se opune pe motiv că mirele este sărac. Iar de aici o întreagă… răpire din Serai în variantă gipsy!
Pe de altă parte, rromii craioveni au mai tot timpul câte ceva de împărțit cu interlopii orașului. Cel mai răsunător dintre incidentele de acest gen a avut loc în septembrie 2003, când câteva sute de țigani din Fața Luncii s-au răsculat de-a dreptul. Țiganii au fost calmați abia după intervenția în forță a „mascaților", care au tras sute de focuri de armă, din fericire cu gloanțe de cauciuc.
„I-au asimilat ei pe români"
Subprefectul de Dolj, Ionel Ciobotea (foto), constată că, în unele cazuri, „în loc să se integreze rromii, i-au asimilat ei pe românii care locuiesc în cartierele unde ei sunt majoritari!". Și Ciobotea opinează că mentalitatea, atât cea a rromilor, cât și cea a românilor, este cea care împiedică integrarea, dar și lipsa fondurilor necesare. Cât despre incidentele armate, subprefectul de Dolj opinează că legislația permisivă și ușurința cu care armele se vând legal este cea care îngreunează munca poliției.
Solomon: „Nu-i putem schimba"
Primarul Craiovei, Antonie Solomon (foto), este de părere că „suntem neputincioși în fața integrării rromilor, oricât de mult s-ar bate unii cu pumnii în piept că aceasta poate fi făcută peste noapte. Chiar dacă am avea miliarde pentru ei, nu le putem schimba gândirea peste noapte". Edilul-șef al Craiovei estimează că cel puțin 6.000 de rromi din Bănie ar fi plecați peste hotare. „Eu am fost recent la Bologna, la invitația primarului de acolo, Gianfranco Coferatti. Acesta le-a construit rromilor din Craiova două tabere acolo. Am vorbit cu ei, doar jumătate aveau de muncă și se plângeau că, de multe ori, angajatorii italieni nu-i plătesc. Primarul m-a rugat să-i iau pe toți acasă", spune Antonie Solomon.
Sute de pistoale, confiscate
Potrivit șefului poliției doljene, comisarul-șef Georgel Enescu (foto), „aceste evenimente sunt spontane", astfel că prevenirea lor este aproape imposibilă. Motiv pentru care poliția se axează pe confiscarea pistoalelor deținute ilegal și razii „la foc automat", în încercarea de a preveni incidentele armate.
„Avem 142 de pistoale confiscate în ultimele săptămâni, ceea ce reprezintă 76% din armele confiscate în întreaga țară în 2007", declară cms.-șef Enescu. Numai că foarte multe persoane dețin legal pistoale, astfel că acestea nu pot fi confiscate.
„Spre exemplu, numai ieri, prin Vama Calafat, au fost introduse, în mod legal, șase pistoale. Problema noastră este că acestea se vând la liber în Bulgaria și pot fi introduse și legal în România", adaugă șeful IPJ Dolj. Cât despre razii, acestea duc la extenuarea polițiștilor, nevoiți să facă numeroase ore suplimentare, dar creează și un disconfort craiovenilor. „Oamenii corecți se văd controlați foarte des, prezența masivă a polițiștilor pe străzi, în baruri, restaurante le creează un oarecare disconfort", admite cms.-șef Enescu.