Danemarca este prima ţară nordică care a înfiinţată o federaţie naţională de fotbal. Acest lucru se petrecea în anul 1889. Dovezi ale vechimii practicării acestui sport în Danemarca ajung până în 1860. Printre recordurile deţinute de către naţionala acestei ţări este şi acela pentru cele mai multe goluri marcate, 17, într-o partidă contra Franţei (scor final 17 -1).

În 1976 federaţia aceeptă să se selecţioneze în echipa naţională şi jucători profesionişti care evoluau în alte campionate, iar doi ani mai târziu se trece la profesionism.

Până acum are în palmares participarea la două turnee finale ediţiile Mexic 1986, şi Franţa 1998. Dacă la primul, cel din Mexic 1986, echipa se baza pe Morten Olsen, Frank Arnesen şi Michael Laudrup, Preben Elkjaer realizeazând în primul tur rezultate de excepţie, 6-1 cu Uruguay, 1-0 co Scoţia şi 2-0 contra Germanie, dar pierzând cu un 5-1 partida cu Spania din turul doi, peste 12 ani la a doua participare, naţionala daneză, condusă Bo Johansson, având în componenţă nume precum Peter Schmeichel, Marc Rieper, Thomas Helveg, Michael şi Brian Laudrup, Ebbe Sand, Allan Nielsen, Stig Tofting, Jan Heintze, reuşesc iarăşi un traseu de excepţie fiind stopaţi greu în sferturi de finală de geniul lui Rivaldo.

Astfel în grupe învinge Arabia Saudită cu 1-0, gol Marc Rieper, remizează cu Africa de Sud şi pierd în faţa Franţei. În turul următor administrează un năucitor 4-1 Nigeriei, una dintre favorite, iar în sferturi cedează greu, 3-2, în faţa Braziliei.

Morten Olsen, cel care a participat ca jucător la primul turneu final din palmaresul naţionalei daneze, a ruşit acum ca antrenor, să conducă echipa la un nou turneu final. Având la dispoziţie jucători precum Stig Tofting, Martin Laursen, Jan Heintze, John Dahl Tomasson, Dennis Rommedahl, Ebbe Sand, Thomas Helveg nici nu era greu. Repartizată în grupa a treia alături de Cehia, Bulgaria, Islanda, Irlanda de Nord şi Malta, Danemarca a fost alături de Cehia şi Bulgaria principala favorită la ocuparea locului întâi în grupă.

Preliminariile au debutat cu victoria din Islanda, 2-1. Au urmat două rezultate de egalitate la Belfast, 1-1 cu Irlanda de Nord şi la Copenhaga 1-1 cu Bulgaria. Următoarea deplasare a pus probleme echipei numai prin destinaţie insula Malta. La La Valletta Danemarca a spulberat Malta cu 5-0. A urmat dubla cu principala contracandidată la primul loc Cehia. După un egala, 0-0 la Praga, peste numai două luni la Copenhaga, Danemarca s-a impus cu 2-0.

A fost momentul psihologic al preliminariilor. În continuare Danemarca câştigă în faţa Maltei cu numai 2-1, şi remizează 1-1, cu Irlanda de Nord. Ambele partide pe teren propriu, la Copenhaga. Victoria de la Sofia în faţa naţionalei Bulgariei, 2-0, a lămurit şi ocupanta primului loc. Ultima partidă, cea cu Islanda de la Copenhaga, a fost un antrenament cu public, scorul, 6-0, scutind echipa daneză de orice emoţii.

De echipa naţională a Danemarcei se leagă amintirile calificării naţionalei României la ediţia Italia 1990, când în ultima partidă de la Bucureşti, România cu generaţia de aur pe teren a învins clar, 3-1 scor final, echipa daneză. Avea să fie primul pas pe calea afirmării internaţionale a generaţiei lui Hagi, Sabău, G. Popescu, D. Petrescu, Lupescu, Andone. Din toamnă România va evolua în preliminariile pentru Euro 2004 în aceeaşi grupă cu Danemarca. Să sperăm că ne vom aduce cu aceeaşi bucurie aminte de partidele directe.

Morten Olsen, prin valoarea lotului pe care îl are la dispoziţie, poate depăşi performanţa avută cu naţionala daneză ca jucător. Grupa în care va evolua Danemarca, grupa A, având în componenţă Franţa, Senegalul şi Uruguay-ul, este una dificilă.

Partidele grupei se vor disputa pe stadioanele din Seoul (World Cup Stadium), Ulsan (Munsu Stadium), Daegu (Sports Complex), Busan (Sports Complex Stadium), Suwon (World Cup Stadium), Incheon (Munhak Stadium).

Prezentări: Remus Dogaru (Onlinesport)
Loturi: Sorin Arotăriţei (Onlinesport)